Spuneam cu ceva vreme în urmă, într-un comentariu privitor la himerica (până acum) Mişcare populară (sub umbrela căreia ar fi aşteptaţi să vină şi discipolii Seniorului) că ţărăniştii nu vor consimţi în ruptul capului la o asemenea înregimentare şi că nu-l vor ierta în veci pe intrigantul Traian Băsescu pentru ceea ce le-a făcut, ca să-i discrediteze. Declinul începea în 1998, când marinarul, pe-atunci ministru la Transporturi, provoca prăbuşirea Guvernului Ciorbea. PNŢCD cobora dramatic în audienţă, sub pragul de acces în Parlament şi practic ieşea din scenă. Ani la rând, Victor Ciorbea şi alţii au acuzat acele maşinaţiuni, criticându-l pe actualul preşedinte de abuzuri şi golănii.
Constat că m-am înşelat amarnic în previziunile mele. Vocalul şi... intransigentul Ciorbea l-a iertat zilele trecute pe duşmanul său de moarte. A acceptat până şi faptul, greu de crezut, să se ducă în echipă cu ceilalţi şefi de aripioare să stea de vorbă cu groparul de facto al ţărănismului. Joia trecută (28 octombrie), el şi ceilalţi trei - Vasile Lupu, Aurelian Pavelescu şi Marian Miluţ - „pupat Piaţa Endependenţi” cu Traian Băsescu, la Cotroceni. Dl Ciorbea a şters cu buretele tot, admiţând că „orice faptă penală se prescrie în 15 ani, darămite o frustrare”. Vasile Lupu dă de înţeles că şi-ar cam fi făcut singuri invitaţia la dl prezident, prilej cu care „am prezentat nişte probleme ale ţării”. Aurelian Pavelescu susţine, în schimb, că întâlnirea a venit la invitaţia preşedintelui „care ar fi interesat de soarta PNŢCD”. Înclin să cred că acesta e adevărul, pe ideea că acolo unde e scandal şi dezbinare, hop şi iubitul nostru şef de stat, cu împăciuirea şi cu trasul sforilor! Să ne amintim, de pildă, cum îl trăgea nu demult şi pe Crin Antonescu de mânecă.***


Ce şi-a făcut, dom’ preşedinte, socoteala? Că „PNŢCD poate fi un vehicul de absorţie pentru monarhişti. E destul de actual curentul monarhist!” - a constatat dumnealui cuprins, deodată, de o asemenea revelaţie, de faţă cu cei patru ţărănişti. Asta, după ce a aruncat în spaţiul public atâtea murdării la adresa fostului monarh. Îmi imaginez că, şi dl Ciorbea, şi ceilalţi companioni au rămas cu gura căscată, pătrunşi de şansa renaşterii partidului sub grija părintească (de-acuma) a lui Traian Băsescu, faţă de soarta PNŢCD. „Pe dreapta - a glăsuit oracolul din deal - a rămas un spaţiu pe care PDL nu îl poate acoperi integral şi e nevoie de o structură de centru-dreapta, care să dea încredere, fie că o fi PNŢCD, fie că «Mişcarea pentru România»”. În căutare disperată de adepţi pentru partidul Ioanei Băsescu, „jucătorul” îi ademeneşte pe urmaşii ţărănişti cu speranţa rebranduirii şi reintrării într-o bătălie electorală „câştigătoare” sub drapelul portocaliu. Mă aştept de-acuma ca dl Ciorbea şi compania să pupe în curând, cu plecăciuni, papucii sultanului. Apoi, imparţialul nostru garant al Constituţiei, să umble cu „reevaluarea” şi racolarea pe la UNPR, PIN, PNG, DD OTV etc. Căci nu mai e vreme de pierdut. Pedeliştii săi, deşi au stabilit o comisie de negocieri cu alte forţe politice, nu se prea omoară cu tatonările. Drept urmare, cel dintâi cetăţean al ţării musai să dea jos costumaţia şi morga de preşedinte imparţial şi să-şi ia grabnic în serios rolul care-l prinde cel mai bine - acela de codaşă politică. Împotriva USL trebuie contrapus ceva. O făcătură de... soluţii „imorale” şi „toxice”, sub paravanul căreia să furi, la greu, voturile salvatoare. Căci în astfel de ciuruiri, Traian Băsescu e as.



Sursa: gazetanoua.ro