Sau, mai bine zis, de ce trebuie să-i iubim? De unde până unde această afirmaţie pe care o lansez acum? Ce argumente am să cred că aşa este bine? Şi conform căror argumente este nociv să-i urâm pe politicieni? Sau să-i dispreţuim? M-am decis să răspund la aceste întrebări pentru că se apropie campania electorală. Iar societatea românească este din nou împărţită în trei. Cei care vor să aducă opoziţia la putere, cei care vor să menţină PDL la putere şi indiferenţii faţă de orice fel de putere. Acestora din urmă mă adresez în mod special.
Politica este o parte indispensabilă a vieţii naţiunilor. Fără a exagera prea mult, se poate spune că este greu de conceput ceva în afara unei decizii politice. Politica este cea care guvernează. Şi de modul în care suntem guvernaţi depinde existenţa noastră. Mai bună sau mai puţin bună. Depinde siguranţa noastră. Sau nesiguranţa noastră. Depinde viitorul nostru şi al copiilor noştri. De multe ori, până şi trecutul este rescris, deformat sau recuperat tot sub incidenţa politicului.
Iar politica o fac oamenii politici. Cei pe care unii dintre noi îi dispreţuiesc. Pentru că - nu-i aşa? - una este morala, şi alta este politica. Se spune că politica este imorală. Dar este fals. Chiar dacă politica nu este morală pură. În general, politica este atât de morală cât este naţiunea care îi naşte pe politicieni.
Mai multe pe editie.ro