În şapte ani de când învârte, în stil personal, treburile României, Traian Băsescu ne-a oferit suficiente „exemple” şi argumente ca să pricepem câte parale face formidabila sa haiducie reformatoare.
Se vede că omul n-are, în afară de „şcoala veţii”, prea multă expertiză şi nici prea mult simţ al măsurii. Vrea, cu orice preţ, să fie mai breaz decât alţi condotieri pricopsiţi cu înalte funcţii în stat, să ne demonstreze că nu studiul aprofundat, nu ştiinţa de carte, ci flerul de combinagiu, de băiat deştept, exersat prin porturi, pe corabie, pe la Anvers, prin demnităţile postdecembriste îi e suficient ca să dea indicaţii şi să emită judecăţi de valoare în te miri ce domenii „tehnice”. În istoria acestei ţări nefericite, am mai avut un dictator regal, care a distrus viaţa parlamentară din România şi, apoi, un „ctitor de geniu”, care se pricepea la toate.
Făcând bilanţul prestaţiilor băsesciene - ca ministru, primar general, preşedinte - cauţi în zadar să vezi un proiect dus la bun sfârşit, să descoperi ce-a construit el durabil. De la un capăt la altul, nu dai decât de spoială, de minciună, de demagogie, de politicianism. Ca titular la Transporturi, în afară de sloganul răsuflat „Aici sunt banii dumneavoastră”, n-a lăsat în urmă decât drumuri în paragină şi o flotă scufundată în matrapazlâcuri năucitoare.
Ca primar de Bucureşti, s-a remarcat doar prin eutanasierea maidanezilor şi în rest s-a justificat că nu poate face nimic din cauza Consiliului General. Ca preşedinte, a învrăjbit o ţară întreagă - partide politice, societate civilă, categorii profesionale. Proiectele sale minate de şmecherie, oportunism şi voluntarism (deconspirarea turnătorilor la securitate - moral ar fi fost să se deconspire mai întâi pe sine -condamnarea (formală) comunismului, votul uninominal, revizuirea constituţiei, redesenarea hărţii teritoriale) s-au dovedit toate nişte cacealmale.
Ce ne rămâne „palpabil” de la dl Băsescu sunt tăierile de salarii şi indemnizaţii, prăbuşirea nivelului de trai, uriaşa datorie publică şi externă, cel mai prost guvern de după Revoluţie, o coaliţie guvernamentală de strânsură şi ilegitimă.
În „laboratorul” său de la Cotroceni se coc, peste capul guvernului şi al parlamentului, legi controversate, pe care viitorul apropiat le va infirma. Una dintre ele e recenta Lege a Sănătăţii, redactată de o triadă nefastă - Duţă, Vlădescu şi Păunescu - în aşa fel ca să uşureze accesul (abuzurile) puterii şi al clientelei sale mafiote, la caşcavalul de 4,5 miliarde de euro, bani colectaţi de la asiguraţi, pentru Fondul de Sănătate.
Apanajul acestor aranjamente girate, cum se vede, de către Traian Băsescu, îl constituie introducerea „concurenţei private” în sistemul integrat de urgenţă. Sistem performant, clădit cu trudă de doctorul Raed Arafat. Un sistem apreciat pentru profesionalism şi operativitate, de personalităţi marcante în domeniul Sănătăţii şi de către FMI. Doctorul Arafat a avut curajul să se pronunţe împotriva „comercializării” acestui sistem. Asta l-a deranjat rău pe satrapul din deal, care, serile trecute, la televizor, l-a acuzat pe medic de lipsă de profesionalism. O ţară întreagă a auzit de SMURD.
Credibilitatea creatorului acestui sistem e dincolo de orice îndoială şi de potlogăriile pe care le apără, cu înverşunare, priceputul nostru de la Cotroceni în probleme de Sănătate publică. Comportamentul acestuia nu este al unui şef de stat echilibrat şi echidistant, ci al unui partizan, pe faţă, al cârdăşiei nerăbdătoare să sifoneze ea banii Sănătăţii. Lumea vede că nu doctorul Arafat greşeşte, ci pacientul Băsescu are nevoie de... medicaţie.
Sursa: gazetanoua.ro
Raspunde cu citat
....asta e si ideea, basescu isi face relatii pt cand va pleca...in m masii. 
Mesaj iniţiat de BadSeed
