Am avut o senzaţie de cumplit dezgust atunci când FRF-ul a luat decizia de a scoate Ştiinţa din fotbalul românesc. Este foarte greu să descrii în cuvinte sentimentele care te cuprind atunci când vezi că se poate întâmpla aşa ceva. Nu vreau să insist pentru că ştiu că suporterii adevaraţi ai Ştiinţei au simţit aceleaşi lucruri ca şi mine. Şi mai ştiu că pentru mulţi dintre ei durerea este infinit mai mare.
Pentru că acest subiect a provocat atât de multă durere la Craiova, la început nu am vrut să scriu nimic despre ceea ce s-a întâmplat cu echipa noastră. Dar m-am gândit că nu pot să tac din gură atunci când văd cum simbolurile Olteniei se duc, unul câte unul, şi rămanem doar cu praful de pe Valea Dunării.

Ştiinta avea un loc aparte în inimile noastre. Era campioana unei mari iubiri, echipa care a deschis drumul românilor în Europa şi trupa care şi-a bătut joc de aranjamentele pe care le făceau echipele protejate ale regimului ceauşist. Nici măcar atunci, comuniştii nu au îndrăznit să închidă echipa iubită de întreaga suflare din Craiova.

Dar ceea ce nu au îndrăznit comuniştii, au reuşit în doar câteva luni o mână de oameni pentru care Universitatea Craiova era doar o maşină de făcut bani şi nimic mai mult. Ani de zile, Ştiinţa a fost o vacă de muls pentru oameni şi grupuri de afaceri din Craiova şi din Bucureşti. Ani de zile, Mititelu a fost partenerul de afaceri al acestor oameni, unii dintre cei care se află acum la conducerea oraşului.

Problemele pentru Ştiinţa au început atunci când Mititelu nu a mai avut bani de unde să plătească „haraciul” către mai-marii oraşului. Şi asta este realitatea. Nu numai că Primăria oraşului nu a sprijinit în niciun fel echipa, dar a pus sănătos umărul la eliminarea ei din fotbalul românesc.

Boc le-a facut clujenilor stadion de cupe europene. Naţionala României joacă la Piatra Neamţ şi datorită eforturilor pe care le face an de an Pinalti. La Craiova, însă, Primăria a trimis adrese către FRF în care spunea negru pe alb că echipa nu are teren pe care să joace. La fel au făcut şi „oltenii” din Drobeta Turnu-Severin. Ce au în comun oamenii aceştia? Toţi sunt membri ai PDL, partid aflat la guvernare. Ce îi desparte? Unii au tras şi pentru oraşele lor, alţii au fost preocupaţi numai să le meargă lor afacerile.

Vreau să fiu bine înţeles. Mititelu are partea lui de vină la dezafilierea echipei. Dar nu este nici singurul şi nici cel mai mare vinovat pentru această nenorocire. Primăria a avut atâţia ani şi atâtea ocazii pentru a se implica în salvarea clubului. Nu a făcut-o pentru că interesele de afaceri ale celor care conduc azi Craiova au dictat altfel.

Ştiinţa va renaşte, de asta sunt convins. Va renaşte pentru că sunt prea mulţi suporteri care îşi doresc asta şi pentru că, mai devreme sau mai târziu, se va găsi un primar care să vrea să aducă din nou echipa pe prima scenă a fotbalului românesc. Numai că episodul din iulie 2011 va rămâne mereu o pată pe obrazul Ştiinţei. Iar ruşinea nu va fi a lui Mititelu, nici a lui Mircea Sandu şi nici a lui Antonie Solomon. Este ruşinea noastră că i-am lăsat pe aceşti oameni să îşi bată joc de echipa noastră. De-acum înainte trebuie să avem grija noi de inima şi sufletul Craiovei.

Scris de Valeriu Zgonea