Sigla orasului Craiova

Singura personalitate care a fost, este si va fi recunoscuta pe plan mondial si care are legaturi foarte stranse cu orasul nostru este Constantin Brancusi.
Sunt multe personalitati ce si-au legat numele de orasul nostru si care au ramas in istorie: Petrache Poenaru, Gogu Constantinescu, Henri Coanda, Nicolae Titulescu, Gheorghe Titeica, Traian Lalescu, Alexandru Macedonski, Adrian Paunescu, Traian Demetrescu, Marin Sorescu, Theodor Aman, Ion Tuculescu, Jean Negulesco, Titu Maiorescu...
De aceea cred ca "Sarutul" sau "Domnisoara Pogany" ar putea ocupa cu cinste un loc pe stema orasului. (Cate orase din lume se pot mandri ca detin astfel de valori in patrimoniul lor?)
In privinta arhitecturii orasului, podul suspendat sau castelul din parc, luate separat, nu reprezinta nimic. Intregul Parc Romanescu este insa o capodopera a arhitecturii urbanistice. Eu cred ca singura cladire ce se poate impune arhitectural este cea a Teatrului National.
In ceea ce priveste simbolurile traditionale, nu trebuie uitat ca Sf. Dumitru este considerat protectorul Craiovei.

Mesaj iniţiat de Cornelinson

din pacate, brancusi e rezervat gorjenilor. chiar daca el a spus cu gura lui ca la craiova s-a nascut a doua oara, originea lui e in gorj. dar coanda, titulescu, poenaru, negulescu, oricand se poate lua ceva de la ei.
ca si cladiri de seama palatu mihaileanu ar putea sa stea ca simbol, prefectura, cladirea unversitatii (fostul palat de justitie)! totul pe culorile alb albastru si leul rampant.

Ai perfecta dreptate cu Brancusi. Baiatu' era gorjean de la Hobita.
Doar o corectura: cred ca voiai sa spui Palatul Jean Mihail (Muzeul de Arta).

Mesaj iniţiat de rredman

Inca sunt la partea de documentare....sunt destule lucruri pe care trebuie sa le acopar.
Ma gandeam sa am o combinatie de elemente, asemanatoare unor pictograme( un sistem de...), unde fiecare sa faca trimitere la un simbol craiovean, fie ca e vorba de o personalitate a orasului, fie ca vorbim de o cladire, sau orice alt obiectiv.
In felul asta pot sa ma folosesc de simboluri care se interrelationeaza si contureaza un sens comun puternic.
Ma gandeam ca in felul asta putem sa avem o sigla diferita, creativa.
Ce parere aveti?

Sunt foarte multe personalitati Craiovene, astfel incat nu putem sa le cuprindem pe toate intr-o stema!

Stema Craiovei pe vreamea cand Romania nu era condusa de marinari sau cismari sau inJIJIneri ci de un REGE.


PS Iar in ce-l priveste pe Brancusi eu cred ca Poarta Sarutului sau Coloana fara sfarsit sau Masa Tacerii apar pe stema Tg. Jiu-lui doar pentru ca aceste monumente sunt ale orasului, chiar daca prin absurd, Brancusi s-ar fi nascut la Suceava. Iar a spune ca Brancusi este "rezervat" de cineva este mai mult decat hilar. Brancusi este universal. Operele sale apar pe multe sigle si steme de institutii care pastreaza inca in amintire trecerea marelui oltean. Parerea mea.

Mesaj iniţiat de koss_x_treeme

Propun pe stema Craiovei sa apara si o cioara

De ce nu? Lucruri putin stiute despre ciori:

1. Ciorile sunt cele mai inteligente pasari din lume. Mult mai inteligente decat bufnitele si pasarile de prada, si cu mult mai istete, smechere si descurcarete decat papagalii.
2. Proportia dintre creier si volumul corporal, in cazul ciorilor, este cea mai mare in randul tuturor speciilor de pasari. Proportia in cauza este egala cu cea prezenta la maimutele antropoide si cetacee. Singura vietuitoare care are proportia creier-volum corporal mai mare decat a ciorii, este insasi omul!
3. Ciorile sunt singurele vietuitoare, cu exceptia omului si maimutelor, care sunt capabile sa se foloseasca de unelte in cautarea hranei.
4. In China si Japonia, cioara este simbol al recunostintei filiale, faptul ca pasarea isi hraneste parintii cand acestia sunt batrani, fiind considerat semnul unei miraculoase restabiliri a ordinii sociale.
5. In Grecia Antica, cioara era consacrata zeitei Atena si era pasarea mesager a zeului Apollo.
6. In legendele celtice, ciorile au adeseori un rol profetic.
7. In Africa, cioara are rol de calauza si spirit protector, fiind considerat o pasare care previne oamenii de pericolele care-i pandesc.
8. Cel care a dat tonul "demonizarii" ciorilor in Europa a fost insusi William Shakespeare, care in operele sale "Macbeth", "Julius Caesar" si "Othello", a portretizat ciorile drept mesageri si exponenti ai raului.
9. In Coran, ciorile sunt prezentati drept fapturile care i-au invatat pe oameni sa isi ingroape mortii
10. In mitologia scandinava, Zeul Odin are pe umerii sai doua ciori care-i soptesc la urechi ce se mai intampla in lume.
11. Ciorile sunt singurele pasari care se joaca si fac glume.
12. Ciorile sunt singurele vietuitoare, in afara de om, care aleg sa se drogheze in cautarea expresa a starilor euforice. Cercetatorii au fost socati sa descopere ca inteligentele pasari practica pe scara larga myrmecomania (din grecescul "myrmex" - furnica si "mania" - obsesie). Ciorile se aseaza pe musuroaiele de furnici cu aripile si coada deschise. In prima faza, cioara lasa furnicile sa-i invadeze penajul, zdrobind cateva printre pene. Odata acoperit de furnici furioase, cioara incepe sa execute un dans bizar, contorsionandu-se, cu capul intotdeauna ridicat si penele umflate. Ciocul sau este plin de saliva, iar pasarea are o mimica extaziata. Dupa circa 30 de minute, cioara isi revine se scutura de furnici, se imbaiaza si zboara relaxat. Cercetatorii banuiesc ca acidul formic eliberat de furnicile muribunde creeaza ciorii o stare de euforie.
13. In mitologia romaneasca, cioara este o pasare ambivalenta. Pe de o parte, cioara prevesteste nenorociri: moarte, boli, viscol, razboi. De de alta, este un mediator ceresc intre elemente, intre vara si iarna, intre uscat si umed, intre Cer si Pamant. In basmele noastre, apare deseori drept aliat al eroului solar.
B. P. Hasdeu nota in scrierile sale despre romanii care cred ca "cioara este paserea tiganului, ca e obraznica ca el".
14. Ciorile au o zi rezervata in calendarul popular romanesc. Martea Ciorilor este una din zilele de marti din carnelegi, ultima saptamana inaintea lasatului de carne, tinuta "pentru ca ciorile sa nu strice semanaturile", dupa cum atesta Tudor Pamfile in lucrarea Agricultura.
15. Putin cunoscut este episodul istoric in care Vlad Tepes a vrut sa-i angajeze pe robii tigani in randul corpurilor sale de oaste. In fata amenintarii otomane, din lipsa de oameni si resurse, Vlad Tepes a ridicat intotdeauna o armata mica, insuficienta. In cautare de osteni noi, crancenul voievod a apelat la satrele de tigani-robi, detinute de boieri si manastiri, promitandu-le romilor dezrobirea, daca vor alege sa lupte alaturi de el contra turcilor. Entuziasmati la inceput, tiganii au acceptat pe loc. Grupul de tigani a primit astfel haine si arme, devenind un nou corp in armata valaha. Tiganii si-au ales chiar un stindard de batalie sub forma unei sulite in care au infipt o cioara. Laudarosi si tinand sa-l impresioneze pe voievod cu bravura lor, tiganii au cerut chiar sa fie asezati in linia intai, fiind astfel primii care aveau sa se infrunte cu turcii. Vlad le-a ascultat cererea. Episodul care a urmat este hilar si burlesc in egala masura.
In fata armatei turcesti care se apropia incet si metodic, tiganii au inceput sa-i batjocoreasca si sa-i ameninte pe turci. Pe masura ce trupele ienicerilor se apropiau in zgomot crescand de tobe, meterhanele si timvale, tiganilor a inceput sa le se faca frica. Nimic anormal. Tiganii erau de generatii intregi fierari, mestesugari si argati. Nu cunosteau stiinta armelor, nici nu experimentasera puternicul impact psihologic pe care il aveau cruntii ieniceri. Armate mult mai galonate si titrate, alcatuite din cavaleri occidentali incercati, au dat cinstea pe rusine, fugind din fata eficientei masini de razboi turcesti. Odata ce valurile de ieniceri au ingustat orizontul, tiganii au intrat in groaza mortii, aruncand armele pentru a-si inlesni fuga. Astfel, inainte de lupta propriu-zisa, tiganii au parasit in graba campul de lupta, tipand si alergand dezordonat in rasetele ostirii valahe. Doar sulita lor cu cioara in varf a ramas infipta in locul unde fusese "regimentul tuciuriu". De atunci, a ramas vechea zicala romaneasca "Curajos ca cioara-n par".
16. Carnea de cioara este comestibila, fiind pe lista a numeroase restaurante exclusiviste din occident.
17. Toate corvidele se imperecheaza pe viata un cu un singur partener. Fidelitatea ciorilor si a corbilor este atat de mare, incat nu isi cauta alt partener decat daca cel actual a fost ucis sau capturat.


Scuze de off topic. Dar cioara nu-i cel din urma simbol ce ar putea aparea pe stema craiovei. O cioara si un leu

@rredman
Ai încercat să faci o siglă?
Care au fost elementele pe care le-ai păstrat?

Actuala siglă a Craiovei a fost refăcută de câteva ori și actualmente este acceptabilă din punct de vedere grafic, la început era foarte proastă.