club ciclism

Mda, asta este, mergem si fara masina de suport cum am fost pana acum.
Despre DJ664 pot sa-ti dau relatii doar pe portiunea de urcare dinspre Vulcan spre Pas Vilcan, e asfaltat vreo 3km dupa care prin padure e naspa rau. Pe langa faptul ca e destul de pieptis are portiuni de bolovanisuri spalate bine de tot de ape. Dupa ce ajungi sus la zona cu cabane drumul devine bunicel, e o portiune destul de plata pana sus in pas.

Daca vii dinspre sud, atunci sectorul poate fi interesant ca portiune de downhill

traseul propus de tine e foarte interesant... cred ca am bag dar nu stiu cum drq sa ajung la Tismana

Organizarea plecarii in tura e pe ultima suta de metri. Maine la 6:30 decolam din Craiova spre Tismana cu o masina si 2 (poate 3 - sa vedem ce face ionici!) biciclete MTB sus pe portbagaj. Ne inarmam cu mult optimism (prognoza meteo tine cu noi), desagile gata pentru drum si aparatele foto pregatite! Popasul de sambata noapte il vom face undeva in preajma Cabanei Cheile Butii, duminica pornind dimineata devreme spre Valea de Pesti - Sohodol.

Am dat gata tura propusa, a fost bineinteles cea mai spectaculoasa de pana acum, si probabil ultima tura la munte din sezon.
Pe drumul spre Tg.Jiu am schimbat planul, hotarand sa inversam tura, adica sa plecam pe Sohodol si sa ne intoarcem pe Motru - Closani. Am hotarat asa sa fie mai usor si pentru ionici care venea de la Tg. Jiu cu personalul de 7... Urma sa pedalam mai mult la intoarcere, lasand masina la Runcu, dar a fost chiar inspirata decizia pentru ca am avut niste coborari pe cinste, care invers ar fi fost niste urcari dificile.
Il prindem din urma pe Ionici pe la vreo 10Km de Runcu, unde parcam masina si ne echipam. Ideea de a-mi investi banii in portbagajul de bicicleta a fost salvatoare, uitandu-ma cum se cam chinuiau Ionici si Tino cu "pietrele de moara" in spate.

Pe prima portiune de urcat partea dificila a fost chiar la Saua Dalma Cazuta, cateva serpentine trebuind abordate 'la impins'. Pana acolo panta e mai blanda si drumul e bun.
Ritmul nostru nu s-a potrivit cu al lui Ionici, deci trebuie sa se lase de fumat. Pana la portiunea de impins, inainte de urcusul in culmea Seii, la intersectia cu "Drumul Neamtului", l-am pierdut deja (desi am facut si noi cateva pauze, sperand ca poate apare).

Coborarea pe versantul de nord iti inmoaie genunchii, atat de abrupta este, mai ales in prima parte, iar sleaurile sunt imense. Gasirea rapida a traiectoriei pune la incercare experienta si reflexele.
Si pentru ca efortul intens se lasa cu un gol in stomac, oprim pentru pranz la coada lacului Valea cu Pesti.
Nici o veste de la Ionici, ne mai odihnim la intersectia cu DN66A unde aveam semnal GSM. El insa nu... .Pentru ca mai aveam vreo 3 ore de pedalat pana la Campusel si ne propusesem ca la ora 18 sa punem cortul, ii mai acordam ragaz pana la ora 15 si apoi pornim spre Campusel, pe asfaltul ca-n palma. Fie vorba intre noi, eu deja intrasem la banuieli ca Ionici renunta la traseul propus si se duce la vale spre Petrosani .

A doua catarare pana spre Pasul Jiu Cerna, pe valea Jiului de Vest, a fost floare la ureche, asfalt si panta blanda. Cheile calcaroase sunt ceva deosebit, si realizezi la un moment dat ca modernizarea drumului, controversata acum cativa ani, pune in valoare mai bine locurile acelea frumoase. In peretii abrupti se vad multe urme de eroziune si guri de pesteri mai mici sau mai mari. Pe unele portiuni albia Jiului e chiar seaca. Incet valea se deschide si ajungem la Campul Mielului, pe stanga apare creasta Oslei iar in dreapta, caldarile dinspre sud ale Retezatului.
Am poposit cu cortul chiar cu cativa km inainte de culmea pasului spre Cerna, intr-o poiana linistita dupa Campusel (la Campusel - fum de gratare, populara si manele, am zis pas).
Ziua a doua a inceput la ora 9 cu urcusul spre varful pasului, drum acceptabil in cea mai mare parte, nu foarte abrupt. Intram in Parcul Domogled-Valea Cernei. La vale spre Cerna se merge intr-una prin padure. Se coboara in arcuri largi ce traverseaza numeroase paraie, pe un drum pietruit excelent, numa' bun pentru viteza ... Cateva autoturisme ale localnicilor si ceva 4x4 ne-au mai dat la o parte in rest numai noi si drumul. In ultima parte a coborarii ajungem la cea mai spectaculoasa parte, deasupra Cheilor Turcinesei. Drumul sapa la inaltime in stanca, deasupra haului, si apoi coteste brusc de pe un versant pe altul. Privelistea de aici peste valea Cernei iti taie rasuflarea.
Mai departe coborarea se sfarseste. Jos in vale, peste firul apei, se zareste inainte de un pod, Izbucul pe unde ies agitate si reci ca gheata apele Cernei (sau Cernisoarei zic unii, cine mai stie?). Trecem apa prin vad (puntea e doar de picior)- putina apa la tenisi nu strica . Si pentru ca aparatul meu s-a incapatanat sa nu porneasca la timp, Tino mai trece odata inapoi ca sa iasa bine cadrul . Cica lui i-a placut, nu stiu ce-o fi zis lantul.
Ne despartim aici de Cerna si incepem urcusul spre al treilea pas, cel spre Motru. Cei care vor sa mearga de aici la Herculane trebuie sa treaca podul din aval de Izbuc pe malul drept, pe drumul ce ocoleste lacul si coboara apoi pe baraj spre Cerna Sat.
Urcusul nostru va fi lung si destul de abrupt pe alocuri, dar fara sa fie nevoie de impins. Drumul e in continuare bunicel, uscat, fara probleme. Printre copaci se zareste din cand in cand coada lacului Iovanul. Pacat ca nu gasim nici un loc de unde sa-i facem poze si drumul se departeaza incet incet de lac, pe masura ce urci prin padurea deasa. Dupa o curba la stanga, ajungem sus si zarim deja valea pe unde se strange Motrul.
Urmeaza o coborare faina de tot, nu foarte abrupta dar foaaarte lunga si drumul se prosteste, de multe ori firisoare de apa trec peste drum sau baltesc, bolovanii se inmultesc, cauciucurile valseaza in franare pe macadam, tot tacamul. Absorbiti de palpitanta coborare, nici nu observam cand patrundem pe valea ingusta si des impadurita a Motrului. Urmele de camioane grele incep sa se imulteasca, si in curand dam in nas cu unul extrem de fumigen, plin cu lemne.
Mai sant cativa Km pana la barajul Valea Mare, salasele si fanetele ne anunta ca ne apropiem.

Cu un zumzait usor, dar perceptibil de la distanta, ne intampina turbina centralei electrice de la Valea Mare, unde apa Cernei de la barajul Iovanul ajunge dupa ce strabate mijlocul muntelui.
Cam asta a fost,ne-am zis, era deja ora 2 PM asa ca un pranz pe malul lacului era cea mai buna idee.
Urma asfaltul de la capatul Closanilor pana la Runcu (vreo 50Km), plictisitor in mare parte si foarte circulat, asfalt pe care am pedalat vreo 3 ore cu gandul la tot ce ne trecuse prin fata ochilor intr-o tura de neuitat.

Mai multe poze, ca nu cred ca se supara nimeni pentru post consecutiv

more...

and more...

Si ultimele:

M-am jucat cu camera pusa in diferite pozitii si filmari si ziua si noaptea si cel mai bine iese ziua, montata pe casca, in rest, din socurile drumului e prea...ametitoare, dar pusa pe casca sunt atenuate o groaza de socuri. daca vrei, hai sa ne intilnim si... vezi despre ce e vorba pe viu. Spre ca esti din Craiova. Durata inregistrarii... cit te tine cardul (eu am unul de 8 G) si bateriile (e preferabil acumulatoare, sau sa mai ai rezerva.

Chestia cu GPS-ul... nu am facut nimic altceva decit sa-l iau pe cel de pe masina , am un Garmin nuvi 255w... si sa-l atasez la un suport de ghidon...autonomie...4 ore din acumulatorii proprii dar mi-am facut un incarcator pe baterii Li-ion cu care ii extind durata de functionare la vreo 48 de ore... depinde de cite celule atasez chargerului, ceea ce e suficient pt un weekend. de asemenea, mi-am mai pus si un incarcator solar... si am destula energie... din pacate doar electrica

Din experienta ta esti binevenit sa impartasesti pe acest forum, poate asa mai organizam ceva drumetii si daca vrei, ma poti contacta pe mess ID para_noicu

PS: daca ne stringem mai multi, avem si masina de asistenta, un Land Rover 4x4... si.... atunci vine cheful de aventura. Eu sunt un incepator in aceasta...aventura, dar imi place...

Am scris despre o excursie la MTB-isti . Va alaturati?

eu sunt plictisit sa ma invirt in acest oras. asa ca pas din partea mea.

Pai eu deja urmaresc cu interes topicul de dincolo.
Am vorbit cu Tino si este si el interesat numai ca partea cu intorsul cu trenul nu ne surade. Dar in lipsa de altceva... mai vedem.
O sa iau traseul la studiat, inca n-am vazut profilul de altitudine.
Trebuie sa tinem cont ca daca ploua, majoritatea drumurilor de tarla devin foarte greu practicabile si va trebui sa iesim pe asfalt. Ne documentam la fata locului si poate gasim si drumuri bune, pietruite.

"Draga" vasile_bujor67 se simte cum clocoteste singele juvenil in gandurile tale, si mai ales in limbaj. Te rog pastreaza un ton decent.
Asa cum ai vazut, propunerile tale au priza la altii care citesc acest forum si nu e obligatoriu ca toti sa fie de acord la unison. Unii mai au si treaba, nu doar timp liber ca tine.