La pas prin Oltenia

Sezonul de vară este așteptat întregul an atât pentru căldură, soare, ținute lejere, cât și pentru mult așteptatele vacanțe și concedii. Deși mulți își doresc să ia drumul străinătății în vacanțe, nu toți reușesc acest lucru și trebuie să se mulțumească cu vacanța în România. Pornind de la deviza Explore the Carpathian Garden, cei care din diverse motive nu depășesc granițele oltenești se pot bucura chiar de Oltenia, un loc ce oferă o imagine nouă la fiecare pas, numeroase obiective turistice, unele prea puțin cunoscute chiar și pe plan local. 

România este o țară cu numeroase și diverse atracții turistice. Acestea sunt, din păcate, mai pe înțelesul străinilor. Deși Elena Udrea a cheltuit 900.000 de euro pentru celebra frunză utilizată ca logo în  brandul turistic național, turismul românesc nu prea a înflorit. Acest lucru este dovedit de numeroase exemple. Cascada Bigăr din rezervația naturală cu același nume, situată în Munții Anina din județul Caraș-Severin  a fost descoperită de români abia după ce a fost considerată una dintre cele mai frumoase cascade din lume de către un site american.

World Geography, un site consacrat ,,minunilor geografice” poziționează cascada din Romania între opt cascade unice. Să nu uităm de numeroasele filme ce se fac pe spatele sângerosului Dracula, cum ar fi ,,Dracula Untold”, o nouă cosmetizare din partea Hollywood-ului a istoriei României, ce va avea premiera la noi pe 3 octombrie anul acesta. De asemenea, Transfăgărășanul a fost cotat de cei de la Top Gear drept cel mai frumos drum din lume ,,The best road in the world”, iar Prințul de Wales răspunde încântat de fiecare dată când este întrebat de Transilvania.

Lainici și Horezu, două locuri încărcate de credință 

Relieful sălbatic, calcaros, a reprezentat cu secole în urmă un adăpost pentru cei pustnici, care doreau să se călugărească, fiind astfel favorizată dezvoltarea vieții monarhale. În acest fel, zona Olteniei se poate lăuda cu mănăstiri dintre cele mai frumoase, de referință pentru turismul românesc și care nu sunt deloc puține la număr. Una dintre cele mai cunoscute este Mănăstirea Lainici, ce are o biserică deosebită din punct de vedere arhitectural și alte două schituri, aflate mai sus, pe versantul drept la Jiului. Mănăstirea Lainici oferă, de asemenea, icoana Maicii Domnului ,,Grabnic Ascultătoare”, unică în țara noastră, adusă tocmai de la muntele Athos. Icoana este neobișnuită prin dimensiunile sale, fiind pictată pe lemn de santal și acoperită cu o mantie grea de argint.

Un alt centru turistic important al Olteniei de sub munte este Horezu. Zona Horezu mai este cunoscută și datorită Mănăstirii Hurezi. Lăcașul de cult face parte din patrimoniul Unesco, fiind considerată cea mai reprezentivă construcție în stil brancovenesc. Ansamblul mănăstiresc cuprinde mănăstirea propriu-zisă, biserica Bolniței, Schitul Sfinților Apostoli si Schitul Sfântului Ștefan. Biserica mănăstirii poate fi considerată o copie a Mănăstirii Curtea de Argeș și se bucură anual de vizita turiștilor atât din țară, cât și din străinătate. 

Horezu este cunoscut pe plan Mondial pentru ceramica locală, aici întâlnindu-se cei mai iscusiți artiști ai obiectelor obținute prin arderea și modelarea argilelor. Cocoșul, emblema ceramicii de Horezu, este cel mai des intalnit motiv pictat pe obiectele produse de meșterii olari. În afara de cocoș, pe vasele realizate în Horezu mai pot fi văzute și alte motive simoblice, precum porumbelul, peștele, bobocii de trandafiri sau brăduțul.
Muzeul Trovanților, un loc inedit de vizitat

La doar 8 kilometri de Horezu se află Muzeul Trovanților din localitatea Costești, poate cel mai neobișnuit și în același timp cel mai puțin cunoscut muzeu. Câmpurile din zona localității Costești sunt înțesate cu sute de pietre de diferite forme și dimensiuni, de la câțiva centimetri până la câțiva metri, prezența lor ducând la apariția numeroaselor controverse referitoare la originea acestora. Localnicii susțin ipoteze potrivit cărora, după ploaie, din nisip apar alte pietre care cresc. În schimb, oamenii de știință infirmă spusele localnicilor și sunt de părere că, dimpotrivă, pietrele își diminuează volumul în urma eroziunii. Totodată, specialiștii consideră că aceste pietre ar fi o adunătură de pietricele legate între ele printr-un ciment carbonatic.  Sedimentele nisipoase și cimentul carbonatic reprezintă două componente necesare pentru formarea trovantilor.

Tot în zona Costești se mai află și Mănăstirea Arnota, ce se remarcă prin izolarea față de localitățile înconjurătoare.

Keops, Kefren și Mikerinos ar fi invidioși pe Piramidele de la Slătioara 

Situate la 10 km de Horezu, piramidele de pământ de la Slătioara sunt șapte movile aliniate pe două rânduri: trei pe o parte și patru pe cealaltă, aflate pe Magura Slătitoarei, și au fost declarate rezervație naturală. Acestea au o suprafață de 10,5 ha, unde este prezentă o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietrișuri slab cimentate create prin actiunea apelor de șiroire rezultate din ploi și din topirea zăpezilor. De asemenea, turiștii ajunși aici pot admira în cadrul Centrului de Ceramică de la Slătioara, lucrări de lut decorate într-un mod simplist, predominantă fiind culoarea roșie. Plecând din Slătioara spre Târgu-Jiu, puteți trece pe la Mănăstirea Polovragi, construită în stilul bizantin.

Lăcașul de cult datează din anul 1505, iar turiștii care opresc aici pot admira pictura de tradiție bizantină executată în frescă în timpul lui Constantin Brâncoveanu, o bogată colecție de icoane pe lemn și sticlă, din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea precum și depozitul de carte veche.

Adina Bechet, Nicole Vărzaru