Sportul și sănătatea sunt cuvintele care, împreună, au o compatibilitate de 100%. 30 de minute de sport sunt considerate a fi ,,doza” optimă de sănătate. Mișcarea organizată și constantă încetineşte procesul de deteriorare a muşchiului inimii, regularizează presiunea sângelui, crește calitatea vieții la bolnavi, dar te face și mult mai fericit. După câteva minute de mișcare apar gândurile pozitive sau chiar creative, iar grijile cotidiene sunt alungate, cel puțin provizoriu.
Deși sportul însumează toate aceste beneficii, mulți se luptă cu sedentarismul. Unul dintre studiile publicate de către Eurobarometrul „Sport şi activitate fizică”, realizat de Comisia Europeană, arată faptul că aproape jumătate dintre români nu fac sport niciodată. Alarmant este că nici în rândul copiilor cifrelele nu sunt încurajatoare. Acestea arată ca 43% dintre copii nu practică nici un sport. În programa eduacţională orele de sport sunt din ce în ce mai puţine și nu este niciun secret pentru nimeni că din ce în ce mai mulți copii se ,,sustrag” de la acestea.
Ionela Băran, 11 ani, 11 medalii
Cu toate acestea, există și cazuri în care tinerii practică sport din plăcere, ajungând să transforme această pasiune într-un stil de viață.
Ambiţia şi perseverenţa oltenească se regăseşte şi în cazul Ionelei Băran, care, la doar 11 ani, a reuşit să obţină un număr însemnat de medalii. La scurt timp de la debutul ei în lumea acestui sport, talentul a ieșit la iveală, iar la 9 ani Ionela câștiga prima ei medalie de bronz, la București. De atunci, Ionela a câștigat aproape toate competițiile la care a participat: ,,În luptă dau tot ce pot. La sfârșit, chiar dacă nu câștig, nu regret nimic pentru că știu că am dat totul”. Șapte medalii de aur, una de argint și trei de bronz ocupă acum un loc de cinste în camera Ionelei. Doar în acest an, micuța se poate mândri cu trei medalii de aur, dintre care una luată la Turneul Național de Judo, de la Severin, și alta luată la Competiția Națională Individuală U12 de la Techirghiol. În plus, peste 10 diplome sunt păstrate cu sfințenie alături de aceste medalii.
Gustul pentru această pasiune i-a fost deschis în clasa a II-a de către sora ei mai mare, Cristina: ,,M-am dus la un antrenament al surorii mele și mi-a plăcut foarte mult ce am văzut acolo. A doua zi, i-am zis tatălui meu că vreau să mă înscriu la judo. ”Cristina, sora Ionelei, și ea o judokă premiată, este cea care o sprijină și-o ocrotește mereu pe micuța campioană. Când a auzit prima dată de judo, Cristinei i-a venit în minte un sigur lucru: autoapărare: ,,M-am gândit că dacă o să învăț judo o să mă pot apăra singură.”
Cristina este acum la liceu, dar spune că nu va renunța la judo și asta pentru că face ceea ce îi place. Ea nu are farduri sau facebook, nu frecventează cluburile și discotecile, dar în schimb are medalii, diplome și multă bună disploziție.
Un zâmbet gingaș, o poveste tristă
Deși sunt zâmbitoare și pline de umor, viața celor două fete nu este deloc una simplă. În spatele acestor performanțe se află o situație materială precară. Ele sunt beneficiarele centrului ,,Aripi de Lumină”, așezământ ce aparține Asociației Vasiliada. Aici, cele două luptătoare își fac temele, pictează sau au parte de diverse jocuri educaționale. Acasa, însă, viața e mult mai dură. Dintre părinții doar tatăl lucrează, mama fiind foarte bolnavă. Aceasta urmează un tratament pe care a încetat să-l mai facă acum o lună din lipsa banilor. Acum că a început școala, iar fetele au reluat și antrenamentele de judo, au crescut și cheltuielile. Haine, rechizite, dar și deplasările pentru concursuri depășesc cu mult bugetul familiei: ,,Din banii pe care îi câștigă soțul abia reușim să plătim dările, ce să mai vorbesc despre haine sau ieșiri în oraș”, mărturisește Mariana Băran.
Deplasările pentru concursuri reprezintă și ele o problemă. Deși transportul până acolo nu îl plătesc deoarece antrenorul lor de judo, Mihai Voinea, le înțelege situația acestea au nevoie de bani pentru celelalte cheltuieli. Cu toate acestea, părinții fac orice efort e nevoie pentru a le trimite la concursuri. ,,Suntem foarte mândre de ele! Sper să reușească în viață tot ce își propun”, mai spune Mariana Băran.
Toate greutățiile prin care trec unele familii, printre care și acesta, ne fac de multe ori să ne uiăm în interiorul nostru și să devenim rușinați de acele lucruri pe care le numim cu atâta îndârjire probleme.
10% talent, 90% muncă
Ca orice alt sport, pentru a face judo de performanță este nevoie de timp, răbdare, ambiție, dar mai ales muncă. Vacanța de vară a fost prilej de relaxare pentru Ionela, dar odată cu începere școlii au reînceput și antrenamentele: ,,Avem un program foarte încărcat. Antrenamentele sunt stricte: lunea fac norme, marţea am program pentru procedee, miercurea şi joia am meciuri, iar vinerea, exerciţii la coardă.”
Chiar dacă acum nu câștigă foarte mult din acest sport, Ionela face judo din pasiune: ,,O să fac tot posibilul să câștig cât mai multe medalii, iar mai târziu o să mă fac antrenoare de judo“, spune tânăra.
Toată energia pozitivă, entuziasmul și bucuria Ionelei sunt molipsitoare pentru toți cei care o cunosc. Fire energică și tenace, Ionela a ajuns o campioană nu doar la judo, ci și în viața de zi cu zi.
Adina Bechet și Nicoleta Vărzaru