(INTERVIU) Gheorghe Sbora: „Iarna, făceam antrenamente și la 6 dimineața”

Când spui sport și Craiova, primul cuvânt care îți vine în minte e, indubitabil, fotbal. Însă nu mulți știu că Bănia a făcut și face performanță și la sportul pe semicerc. SCM Craiova a început foarte bine sezonul din Liga Națională de handbal feminin, fiind surpriza plăcută a startului de campionat, locul 2 acum: 21 de puncte, 7 victorii și o înfrângere în primele 8 etape. La egalitate de puncte cu liderul HCM Baia Mare.

Gheorghe Sbora, în vârstă de 68 de ani, cel care ocupă funcția de director tehnic la echipa alb-albastră, a vorbit pentru Craiova Forum despre începutul foarte bun al oltencelor. A cunoscut la viața sa o sumedenie de cazuri asemănătoare, așa că nu se entuziasmează

„Noi știm despre ce este vorba, știm că suntem deficitari la goluri marcate. Nu că n-am avut ocazii la finalizare, dar, pe fondul unei concentrări scăzute, am ratat foarte mult. În schimb, am compensat pe apărare. Această concluzie ar spune multe, în sensul că mai avem încă posibilități de a progresa. Am vorbit cu fetele și le-am spus: suntem aici, haideți să mergem mai departe, să nu ne oprim, să nu apară automulțumirea. Am obținut niște rezultate peste așteptările unora, nu ale noastre, pentru că aceste rezultate reprezintă rezultanta pregătirii din ultima perioadă”, spune reputatul antrenor Gheorhe Sbora.

Divinitatea și comparația cu trecutul 

Pe lângă faptul că e surpriza începutului de sezon, echipa de handbal feminin a Craiovei a oferit unul dintre cel mai spectaculos joc al primelor runde, cel cu HCM Dunărea Brăila, câștigat cu 22-16, după ce la pauză adversarele aveau avantaj de opt goluri, scor 13-5. Gheorghe Sbora a comparat partida contra brăilencelor cu unul dintre jocurile ediției 1980 a Jocurilor Olimpice desfășurate la Moscova, în care România a trecut de Uniunea Sovietică, pe atunci, după un scenariu asemănător.

„Jocul cu Brăila nu l-am mai întâlnit în experiența profesională. Să zicem că am mai văzut ceva asemănător – un meci precum acesta la Olimpiada de la Moscova (1980), când se vorbea de Uniunea Sovietică… România a fost condusă la pauză de URSS cu 7 goluri, iar în repriza a doua nu a mai existat decât o singură echipă pe teren, cea a României, care a câștigat la 4-5 goluri. Atunci eram profesor și antrenor la lotul B de junioare și am plecat din Craiova cu televizorul personal, din acela „Sport”, cu mâner, într-o geantă. Nu era ca acum… Îmi și aduc aminte, eroul de atunci a fost Drăgăniță, extrema dreaptă, care a dat șapte goluri, cum a fost și la noi Pîrvuț. Meciul cu Brăila poate fi socotit și ca un sprijin divin. Numai ultima fază, când a aruncat Ionica Muntean în bară și, din bară, a venit în mâna lui Ane Eidem. O punem să dea de 1000 de ori, dar nu știu dacă mai reușește. A fost o situație cu cauzalitate divină”.

După muncă și răsplată – amintiri din „Epoca de Aur”

Anul Olimpiadei de la Moscova a fost unul de succes pentru Gheorghe Sbora. Tehnicianul, care la vremea respectivă pregătea echipa de Junioare I a Clubului Sportiv Școlar Craiova, a reușit să cucerească medalia de aur cu micile handbaliste oltence, în acea ediție de campionat. Performanța nu s-a făcut fără sacrificii, directorul tehnic de acum al echipei mari a Craiovei a rememorat momentele de atunci.

„Sunt la vârsta la care pot să spun povești, nu? Am ieșit campion național cu Clubul Sportiv Școlar, de altfel singurul titlu obținut de echipa de Junioare I. Vreau să spun că în acel an făceam antrenamente și la 6 dimineața, iarna. Fetele se trezeau la 5-5:30, la 6 dimineața erau la Sala Voința, că nu era sala aceasta, jucam afară, dar fiind iarnă ne antrenam în sală. Terminam la 7:30 și apoi plecau la școală. Era altă ordine. Dacă vin acum și le spun celor de la sală că vreau să fac antrenament la ora 6 dimineața mă iau de nebun. Atunci, lumea sportului se conducea altfel. Nu aveam poziții, nu că voiam eu la ora 6. Ca să prind sala să ne antrenăm doar noi am preferat să facem așa. Până la urmă, totul a fost încununat cu succes, adică am ieșit campioni. Știi ce îmi spuneau fetele: domnule profesor, noi vom ieși campioane. Eu cunoșteam componența celorlalte echipe… De exemplu, Bucureștiul avea cinci din primele șapte titulare în echipa națională de tineret. Noi aveam două. În acea perioadă se făcea un clasament pe cluburi – contribuții de jucătoare la lotul național. Vreau să spun că a fost un an în care CSȘ Craiova a fost pe locul I la contribuții, în sensul că am avut jucătoare care și-au adus aportul la rezultatele echipelor de senioare, tineret și junioare. Ori acum, uită-te și tu…”, și-a adus aminte Sbora.

Alte declarații:

Antrenamentul e înțeles doar sub aspectul efortului, nicidecum sub aspectul calitativ. Lucrăm și pe partea psihică. Pe final, concentrarea o faci la capitolul psihologie.

Încercăm acum și sper să și reușim să le asigurăm condiții la cei care lucrează cu copiii. Pe mine mă interesează să le asigurăm tuturor condițiii, nu doar unora.

Am fost antrenor la fete și am prins perioada în care supremația o dețineau băieții. La noi nu prea s-a practicat trecerea antrenorilor de la fete la băieții și invers, noi, antrenorii de la fete, eram oarecum în umbra celor de la băieți, lucru care ne-a ambiționat.

Interviu de Florin Tomescu

Foto interior (echipă): Remus Badea