Frig, ceață, un zgomot de drujbă care pune la pământ un copac în doar câteva secunde. Lovituri puternice de topor, urme de roți, fie ale unui tractor ce pleacă din pădure cu remorca plină, fie ale unor căruțe ce se deplasează cu greutate din cauza tonelor de lemne. Este ansamblul unui tablou care înfățișează fenomenul defrișării. Și, care, din păcate, nu întârzie să se vadă nici la noi, în Dolj, și aproape de Craiova.
Anotimpul rece se instalează treptat, dar sigur pe zi ce trece, iar încălzirea locuințelor reprezintă în fiecare an un motiv în plus de îngrijorare. Prin urmare, în perioada toamnei, inclusiv a iernii, apar momentele propice în care copacii sunt tăiați masiv.
De la an la an, se constată faptul că pădurile din regiunea Olteniei devin tot mai modeste. Dacă în 1970, pădurile acorpereau 12% din suprafața județului Dolj, în prezent procesul se oprește la 7-8%, devenind astfel unul dintre cele mai sărace județe în ceea ce privește suprafața împădurită. Cu toate acestea, proprietarii de păduri nu încetează să taie copacii, fără să bănuiască măcar că acest lucru va duce la adevărate catastrofe.
Furtul de lemne reprezintă, de asemenea, o problemă pe care autoritățile nu au reușit să o controleze. Ea este corelată și cu lipsa de interes din partea proprietarilor de păduri, lucru ce conduce la grave probleme de mediu în zonele în care anual se efectuează tăieri de copaci nejustificate. În plus, cei care ar trebui să protejeze pădurile statului – pădurarii – sunt de multe ori fie mână-n mână cu cei care vor să le distrugă, fie neglijenți.
Efectele negative ale defrișărilor
Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului au devenit necultivabile din cauza defrisărilor pădurilor din zonă. Localitățile care au avut cele mai mari probleme în acest sens sunt: Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet și Dăbuleni. În plus, alte 9.000 de hectare de pădure au fost defrișate între Sadova și Corabia pentru sistemele de irigații.
Partea sudică a doljului mai este caracterizată ca o zonă semiaridă, solurile sunt nisipoase, lucru ce nu permite reținerea apei. Pe de altă parte, adâncirea nivelului freatic și chiar deșertificarea au făcut ca regiunea să se facă cunoscută și prin denumirea de ,,Sahara Olteniei”. În ultimii 30 de ani s-a constat fatul că suprafețele împădurite s-au redus la aproape jumătate. Rolul pădurilor este unul foarte însemnat, silvicultorii explicând procesul prin care pădurea își îndeplinește rolul în echilibrul naturii: pădurile absorb apa precum un burete, împiedicând în acest fel formarea torenților pe versanți. De asemenea, în Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%.
Ministerul Agriculturii prezintă situația defrișărilor masive astfel: în regiunea Olteniei, pe primul loc se află Doljul, cu 5.230 de hectare, Mehedinți cu 1.638 de hectare, Olt cu 303 hectare și Vâlcea cu 205 hectare. Neoficial, însă, cifrele sunt mult mai mari.
Specialiștii în domeniu susțin că în mai puțin de 50 de ani situația ar putea deveni dramatică, pentru că ar conduce la pierderi foarte mari atât în agricultura, cât și în zootehnia județului.
Partea deșertică a Olteniei 
Despre țara noastră se poate spune că are și zonă de deșert. Dunele de nisip care înconjoară localitatea Dăbuleni din sudul judeţului Dolj, dune care alcătuiesc o suprafaţă compactă totală de circa 80.000 de hectare, care-i conferă astfel aparenţa unui adevărat deșert. În plus, în localitatea Dăbuleni există singurul loc din Europa unde a fost înființat un Muzeu al Deșertului.
2 minute tăierea, 20 de ani creșterea
În zonele Daneți și Mârșani se estimează plantarea de puieți pe 5.000 de hectare cu ajutorul unui program cu fonduri guvernamentale. Suprafața ce pote fi îmbunătățită prin procesul de împădurire în Dolj este estimată la 30.000 de hectare, lucru ce ar duce la creșterea suprafețelor împădurite până la 16%, în județ.
Însă, pe cât de ușor este să dobori un copac, pe atât de grea este creșterea acestuia, procesul de împădurire putând dura și până la 20 de ani.
O, brad scump!
Odată cu venirea sărbătorilor de iarnă, subiectul brazilor de Crăciun devine actual. Cum fiecare oltean vrea să fie în rândul lumii își cumpără din piață sau din diverse centre comerciale molidul sau bradul mult visat. Puțini din cei care cumpără cunosc, însă, drumul parcurs de acești copăcei până în casa unde mezinul familiei îi așează îngerașul în vârf.
În spatele acestei imagini se află o mafie a brazilor, care taie și transportă ilegal brăduțul vesel care aduce bucurie copiilor. Nu o dată s-a întâmplat ca oferta să fie peste cerere, iar în piață să rămână brazi abandonați. Acest lucru se întâmplă fie din cauza prețului mare, la care comercianții nu vor să renunțe până în seara Ajunului, fie pentru că din ce în ce mai multe persoane renunță la bradul natural în favoarea celui artificial. Deși este mai scump, acesta reușește în doi ani să își scoată investiția.
În alți ani, comercianții au arătat că știu să găsească și soluții de criză și au adus ceva nou pe piață: crenguțele de brad. Poate, anul acesta, se va organiza un ”Black Friday” al brazilor de Crăciun și astfel fiecare cetățean și-ar permite un brăduț.
Nicoleta Vărzaru și Adina Bechet
Raspunde cu citat
