Opt copii din Zănoaga au ajuns la spital din cauza apei din fântână. Unul dintre ei are doar patru luni

Si cu apa care a inundat casele,curtile, gradinile ce face primarul ? Asta e poveste din 2014 nu l-a luat prin surprindere ,a avut la dispozitie toata vara trecuta sa previna ,sa desfunde canalele din camp ,dar probabil ca nu este prioritate pentru edil problema contribuabililor de la Zanoaga.Poate se gandeste sa rezolve de acum inainte ,cine stie ?

panza freatica tot ei au contaminat-o, cu haznale facute aiurea si cu azotul imprastiat pe camp cu lopata.

Ce dobitoci dau apa din fântâna sugarilor ?

Mesaj initiat de ipse

panza freatica tot ei au contaminat-o, cu haznale facute aiurea si cu azotul imprastiat pe camp cu lopata.

Pe bune? Atunci de ce mai exista institurii publice, autoritati locale ori organe de control? Poate nu stiai dar in satele din Oltenia nu exista canalizare si nici colectarea deseurilor gen(fier,plastic,hartie ori electronice si acumulatori) banuiesc ca tot oamenii simpli sunt vinovati ca nu au unde sa arunce aceste deseuri si le arunca pe camp ori pe marginea drumurilot tot o vedea cineva si sa creeze conditii civilizate demne de anul 2016. Cine ar putea sa faca toate astea? Cei care au fost alesi si cei care detin functii de conducere banuiesc… NUUUUUUUU? Si dupa ce se fac toate astea atunci sunt vinovati oamenii… bineinteles ei mai pot fi vinovati si pentru ca nu au luat atitudine si nu i-au tras de guler pe scarbele de au condus… dar intr un stat civilizat tragerea la raspundere se face la vot si la judecatorie NASOL NU?

DACA AVETI DUREI DE STOMAC CITITI MAI JOS O POSIBILA CAUZA DESTUL DE REALA CRED

Efectele negative ale nitraţilor asupra omului şi mediului
De ce sunt nitraţii dăunători pentru om?

Expunerea omului la azotaţi apare în primul rând prin dietă, azotaţii găsindu-se în mod natural atât în apă cât şi în plante.

Cel mai important efect negativ asociat cu ingerarea azotaţilor este methemoglobina infantilă. Simptomul principal al bolii este cianoza feţei şi a buzelor, boala fiind denumită şi ‘boala albastră”, şi este însoţit de tulburări respiratorii şi gastrointestinale, etc.

Şi maturii sunt susceptibili la aceasta îmbolnăvire, mai ales femeile însărcinate (ca o absenţa a unei enzime specifice), adulţii cu tulburări gastrice însoţite de creşteri ale pH-ului acidului gastric şi cei care nu au enzima necesară reconversiei methemoglobinei la hemoglobina.

Din fericire aceasta boala este uşor recunoscută, putând fi rapid diagnosticată şi tratată. În cazul utilizării unei ape calitativ corespunzătoare, aceste manifestări dispar.

Ingerarea unor cantităţi mari de azotaţi şi azotiţi se pare că determină scăderea rezistenţei generale a organismului la îmbolnăviri; de asemenea s-au observat întârzieri în dezvoltarea staturo-ponderală a copiilor şi distrugerea mai multor vitamine. Ingestia unei cantităţi foarte mari de azotat, mai mare de 1000 mg/dm3, poate conduce la otrăvirea acută cu azotaţi, care se manifesta prin gastroenterite însoţite de dureri stomacale, globinurie, slăbiciune şi chiar colaps. Aceste cazuri sunt foarte rare.

Când azotaţii sunt ingeraţi, bacteriile din cavitatea bucală îi convertesc parţial la forma azotit, astfel fiind ingerat cca. 10 mg azotit/zi. Azotiţii pot fi ingeraţi prin consumul de preparate din carne. Ori cum, odată ingerată o cantitate mare de azotaţi, aceştia reprezintă şi sursa majoră de azotiţi a organismului. Prezenţa azotaţilor şi azotiţilor este legată şi de posibilitatea formării N-nitrozaminelor, sub acţiunea bacteriilor, substanţe cu potenţial cancerigen şi mutagen ridicat.

Efecte negative asupra mediului
eutrofizarea apelor – se manifestă mai ales în cazul apelor stătătoare, sau cu viteza foarte mică de curgere, având loc “înflorirea” masivă a lacurilor, bălţilor, a apelor marine şi oceanice de coastă, azotaţii fiind forma accesibilă plantelor, inclusiv algelor verzi albastre. Dezvoltarea algelor duce la scăderea transparenţei apei, scăderea concentraţiei oxigenului dizolvat în apă, apariţia şi ulterior amplificarea proceselor de degradare anaerobă, cu formare de gaz metan şi amoniac, fenomene însoţite de dispariţia faunei acvatice şi, în final, se poate forma o mlaştină;
– distrugerea stratului de ozon – prin desfăşurarea procesului de denitrificare, (dar şi din cel de nitrificare) poate rezulta oxidul nitros N2O. Acesta contribuie la distrugerea stratului de ozon, ca urmare a fotolizei pe care o suferă sub acţiunea radiaţiei UV, fiind astfel un “consumator” de O3, produsul final de reacţie fiind HNO3;
azotaţii sunt substanţe foarte uşor levigabile, putând astfel ajunge prin infiltraţiile apei de suprafaţă sau a apelor pluviale în stratul de apă freatică, uneori transportul acestora făcându-se la mare distanţă, funcţie de permeabilitatea solului, şi impurificând sursele subterane de apă, făcându-le improprii consumului, ceea ce ridică probleme de tratare a apei sau de apelare la alte surse, ducând în final la creşterea preţului apei şi posibila apariţie în apă a unor noi poluanţi (impurificare secundară).

1. Agricultura
nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor şi dejecţiilor menajere;
nitraţi proveniţi din fermentarea nedirijată sau prost dirijată a deşeurilor şi apelor uzate provenite din sectorul zootehnic, inclusiv indirect prin producerea de amoniac şi eliberarea acestuia în atmosferă;
nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice;
nitraţi proveniţi din mineralizarea humusului.

Agricultura reprezintă cea mai importantă sursă de nitraţi

2. Poluarea menajeră a apei este dependentă de:
-numărul şi densitatea populaţiei precum şi de;
-factorii urbanistici.

Încărcarea în poluanţi organici şi minerali a reziduurilor lichide menajere (comunale) este deosebit de mare, atingănd, conform O.M.S., 10 l de nămol/zi/locuitor sau 50 kg materii solide uscate/an/locuitor.

3. Poluarea industrială este foarte dificil de caracterizat, datorită numărului mare şi variat de poluanţi evacuaţi. Totuşi, cel mai adesea sunt evacuate în emisari sau la reţeaua de canalizare următoarele substanţe: detergenţi, solventţi, fenoli, cianuri, agenţi minerali si organici, substanţe azotate (industria farmaceutică, a coloranţilor, etc.), metale grele, sulfuri şi amoniac. Astfel de substanţe sunt conţinute în cantităţi mai mici şi în apele de spălare, precum şi în apa utilizată pentru formarea perdelelor de apă care reduc emisiile de poluanţi în atmosferă, ape denumite convenţional curate. Mulţi dintre aceşti poluanţi au efecte toxice sau biocide. De multe ori poluanţii industriali cuprind substanţe organice în cantitate mare (industria alimentară, tăbăcării, etc.), ca şi elemente insolubile în suspensie sau sedimentabile.

De asemenea, trebuie menţionată poluarea indirectă datorată antrenării prin precipitaţii şi spălării/infiltrării în sol a poluanţilor, emisii în atmosfera (poluanţi comuni – oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon; pulberi sedimentabile; pulberi în suspensie şi poluanţi speciali – anorganici şi organici, inclusiv cu azot în moleculă, cei mai intâlniţi fiind cei ale căror emisii în atmosferă (mg/Nmc) sunt limitate în funcţie de debitul emisiei de poluant (g/h), în conformitate cu Ordinul 462/93 – “Condiţii tehnice privind protectia atmosferei” şi “Norma metodologică privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare). În acest punct trebuiesc menţionate şi sursele de poluare a atmosferei reprezentate de instalaţiile mari de ardere (centrale termice), care sunt recunoscute ca surse importante de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid şi bioxid de carbon, valorile maxime ale emisiilor în atmosferă a acestor poluanţi fiind de asemenea normate în ţara noastră.

4. Depozitarea deşeurilor – o sursă potenţială de poluare cu substanţe poluante ce conţin azot este şi depozitarea, temporară şi/sau finală, necorespunzătoare a deşeurilor industriale şi menajere, prin spălarea şi/sau infiltrarea în sol a apelor de precipitaţie (de ex. depozitarea necorespunzătoare a rezidiului solid din batalurile de slam ale fabricilor de produse clorosodice).

În cazul depozitării incorecte a materiilor prime, produselor secundare, subproduselor şi produselor finale care conţin azot, în incintele unităţilor industriale, apele pluviale pot antrena aceste substanţe (de ex. la fabricile de îngrăşăminte azotate sau îngrăşăminte complexe).

5. Poluarea datorată mijloacelor de transport reprezintă o sursă indirectă de poluare a apelor cu oxizi de sulf, oxizi de azot, peroxiacetilnitraţi, plumb, etc., care sunt emişi în atmosferă ca urmare a arderii combustibililor în motoarele cu ardere internă. Şi aceşti poluanţi emişi în atmosferă pot fi antrenaţi de precipitaţii, ajungând pe sol, în apele freatice şi de suprafaţă.

Căi de migrare a poluanţilor
Apa subterană
– infiltrările prin straturi permeabile a apelor pluviale care au antrenat poluanţii evacuaţi în atmosferă, au spălat spaţiile improprii de depozitare a materiilor prime şi auxiliare, produselor, subproduselor şi produselor secundare, au străbătut rampe de depozitare a deşeurilor, neamenajate sau ilegale, au străbătut suprafeţe agricole cu incărcare ridicată de nutrienţi, şi care antrenează substanţele depuse sau imprăştiate pe suprafaţa solului.

Producerea fenomenului de poluare prin zonele de aflorare (de alimentare) a straturilor acvifere cu nivel liber sau captive
În cazul poluării prin zonele de aflorare se întâlnesc 2 situaţii şi anume:

producerea unei poluări generale (pe intreaga suprafaţă a aflorimentului) în cazul surselor de poluare difuză (terenuri agricole irigate sau neirigate, livezi sau plantaţii viticole) prin administrarea de îngrăşăminte chimice sau a tratamentelor cu substanţe fito-sanitare a culturilor agricole;
producerea poluării acviferelor freatice pe o suprafaţă retrasă (exemplu o ferma zootehnică), puţuri absorbante, unitate industrială (poluare punctiformă);
producerea poluării apelor subterane freatice prin intermediul apelor de suprafaţă.

În acest caz, poluarea se produce prin infiltraţii de mal pe o zona situată longitudinal cu răul (în general lunca şi terasa joasă a acestuia), iar lăţimea zonei de influenţă variază funcţie de mărimea râului şi permeabilitatea straturilor din lunca joasă a acestuia. Sunt în general afectate de poluare captările de mal (hidrostructurile cantonate în lunca râului).

Poluarea apelor subterane freatice datorită exploatării excesive a acviferului (poluarea indusă):
acest mod de poluare este luat în considerare în cazul prognozării cantitative şi calitative a resurselor de apă subterane exploatate prin fronturi de captare şi elaborării sistemelor de avertizare asupra posibilităţilor de poluare a fronturilor de captare în cazul în care se depăşesc debitele de exploatare stabilite prin calcul.

Apa de suprafaţă
şiroirea apelor de pe terenurile cu încărcătura de nutrienţi mare şi ajungerea în apele de suprafaţă;
antrenarea compuşilor cu azot (amoniac, oxizi azot) din atmosferă de către precipitaţii;
deversarea în apele de suprafaţă a apelor uzate.

Măsuri de reducere a poluării cu nitraţi.
1. Reducerea poluării din agricultură
Metode specifice sistemelor de agricultură durabilă şi biologică;
rotaţia culturilor – culturile de leguminoase perene (dar şi anuale) sunt preferate pentru îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol;
utilizare de materiale organice reziduale provenite de regulă din sectorul zootehnic (de preferinţă a celor solide compostate) în combinaţie cu îngrăşăminte minerale;
se folosesc pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solului. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol în scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru reducerea cheltuielilor de producţie cât şi a poluării mediului;
depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli, în scopul minimizării poluării. Numărul de animale trebuie să fie corelat cu suprafaţa de teren agricol a fermei;
utilizarea de tehnici de irigare care să nu ducă la infiltrarea fertilizanţilor în subsol;
protecţia solului împotriva eroziunii.

Tehnici de depozitare a reziduurilor: * amplasarea în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă;
* capacitate de stocare suficientă;
* construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie;
* condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
* căi corespunzătoare de acces;
* protecţie împotriva încendiilor;
* protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.

2. Reducerea poluării menajere
Creşterea procentului de ape uzate menajere colectate în vederea epurării;
Asigurarea epurării înainte de evacuarea în receptori naturali;
Realizarea şi utilizarea de staţii de epurare eficiente care să asigure epurarea apelor uzate la parametrii legiferaţi prin lege şi/sau să asigure neafectarea sistemelor naturale în care se deversează.

Treaba este destul de grava. Se folosesc ingrasaminte chimice necontrolat, dupa ochi, fara a se calcula impactul asupra mediului inconjurator pe termen lung. Chiar nu exista cineva care sa autorizeze folosirea acestor substanse si sa stabileasca o limita maxima dar sa si verifice situatia din teren? Cred ca toate izvoarele a fost contaminate cu astfel de poluanti dar si cu dejectii atat de la oameni cat si de la animale, nu mai vorbesc de deseuri de toate tipurile. Oare care ar fi solutia?

Asta este la tara ,daca ai fântână buna ai apă mai buna decat aia cumpărată la sticlă de 10 ori .