Marian Smaranda are 28 de ani, este din Balş şi consideră că şi-a găsit vocaţia în urmă cu mai puţin de doi ani. La insistenţele familiei, dar şi ale unor interpreţi de muzică populară care avuseseră ocazia să-l asculte, acesta a participat la o serie de emisiuni televizate la care a primit şi mai multe aprecieri şi încurajări, ceea ce l-a făcut să aibă cu adevărat încredere în talentul său şi să se apuce serios de lucru. Marian a pregătit, iniţial, o serie de cântece populare vechi româneşti cu care a încercat să se facă remarcat, apoi, cu sprijinul mamei sale care i-a compus o serie de versuri, a încercat să păşească în lumea muzicii populare româneşti cu propriile melodii.
„Dragostea pentru muzica populară mi-a fost insuflată de membrii familiei”
În perioada în care prioritară în preferinţele tinerilor este muzica uşoară sau cea de club, Marian a înţeles altfel fenomenul şi s-a axat pe muzica populară. Acesta a copilărit cu muzica populară pe care o asculta la radioul bunicilor, după care a ajuns să îndrăgească acest stil şi să încerce şi el să-l interpreteze, mai ales atunci când nu era nimeni în jur.
„Dragostea pentru muzica populară mi-a fost insuflată de către membrii familiei. Îmi amintesc că eram mic şi radio-ul stătea pornit numai pe muzică populară. Cunoşteam toţi interpreţii, aveam şi o serie de cântece populare favorite, dar nu mă gândeam să mă apuc şi eu de cântat. Nu aveam încredere că voi reuşi să duc mai departe acest stil muzical pentru că mi se părea că sunt prea mic pe lângă experienţa pe care o aveau favoriţii mei. Am fost încurajat de către doamna Mariana Ionescu Căpitănescu, care a auzit că aş fi talentat şi a ţinut să mă asculte cântând. După ce i-am fredonat câteva versuri din repertoriul unor cunoscuţi artişti, mi-a spus că ar fi bine să încerc să cânt şi ceva propriu, ceva care să mă reprezinte. Am găsit un sprijin foarte important în maestrul Marcel Parnica, de la Doina Gorjului, care s-a oferit să-mi facă linia melodică pentru versurile compuse de mama mea, pe care le-a agreat de la început şi despre care a spus că au o valoare considerabilă”, declară Marian.
Prezenţe frecvente la posturile TV de profil
După ce a fost încurajat de către Mariana Ionescu Căpitănescu, Marian şi-a luat inima în dinţi şi a mers şi la o serie de emisiuni televizate pentru a-şi încerca norocul în acest domeniu. Seria de aprecieri şi de încurajări a continuat şi din partea altor artişti consacraţi printre care se numără şi Maria Ciobanu, Constantin Enceanu, Constantin Ionescu, Lucian Iordăchescu, Nineta Popa, Cristina Turcu Preda, Aurelian Preda, Nicuşor Iordan sau Constantin Măgureanu.
„Am primit numeroase încurajări şi am fost sprijinit de mai multe nume importante din folclorul românesc, dar şi de către doamna Adriana Bahmuţeanu. O altă problemă a fost găsirea de costume populare, pentru că sunt foarte rare, dar după primele mele apariţii televizate am primit nişte vestimentaţii de la domnii Constantin Enceanu şi Aurelian Preda, care au fost foarte amabili cu mine”, adaugă Marian.
Versurile, compuse de mama sa
Dacă la fiecare eveniment televizat Marian a fost nevoit să vină cu melodii deja consacrate din folclorul românesc, acesta ar putea ca în viitorul apropiat să le prezinte iubitorilor de muzică populară un album care cuprinde versuri scrise de mama sa, Elena Buzatu. O serie de 15 melodii sunt deja compuse, urmând să fie şlefuite şi aşezate într-un album.
„Chiar dacă mama nu are nicio pregătire în acest domeniu, simplul fapt că este o mare iubitoare de muzică populară a fost suficient pentru a compune versuri. Domnul Marcel Parnica a fost încântat de versurile scrise de mama mea, acesta compunându-mi linia melodică. 15 melodii sunt deja pregătite pentru a scoate pe piaţă primul album, totul mai ţine de timp şi bani”, adaugă acesta.
Anonim pentru bălşeni
Chiar dacă s-a născut şi a crescut în Balş, puţini concitadini de-ai săi cunosc faptul că Marian este priceput în interpretarea cântecelor populare. Asta şi pentru că tânărul artist a început să cânte abia din octombrie 2010, ascensiunea fiindu-i cunoscută mai degrabă printre cei implicaţi în lumea cântecului popular.
