Un singur cuvânt îmi vine în minte acuma: Ruşine. Aşa trebuia să înceapă domnul Borbely conferinţa de presă. De fapt nici nu a fost conferinţă de presă, a fost comunicat de presă, sau scurt eseu asupra termenului deminate. Într-o conferinţă de presă cel care o susţine mai se lasă întrebat aşa câte ceva, se mai face că răspunde aşa şmechereşte şi pleacă cu sentimentul datoriei împlinite. Ori la activitatea de joi după amiază, domnul Borbely a venit a spus ceva despre demnitari şi demnitate, fără nici o legătură cu el sau subiectul conferinţei şi a plecat. Ne-a spus ceva despre cum ar trebui să fie un demnitar, adică demn. Nici un cuvânt despre faptele săvârşite, despre învinuirile aduse, nici măcar ce spusese cu o zi înainte, că are încrede în justiţie. În a cui justiţie, că cea a lui Băsescu e chioară şi ea iar cea a lui Işten e oarbă de-a binelea la fărădelegile miniştrilor udemerişti.
Nici un cuvânt nu a spus domnul Borbely despre casa cumpărată pe numele cuscrei, nici un cuvânt despre contractele date lui Ciocan. Nimic, ca şi când nici leurdă nu a mâncat, nici gura nu îi miroase a usturoi. Şi cu asta el crede că a fost demn. Care demnitar, care demnitate domnule? Nici măcar nu putem spune că şi-a dat demisia. Dacă venea din prima zi cu ea semnată în faţa presei sau spunea de la începutul scandalului că îşi prezintă demisia mai că l-aş fi felicitat, deşi nu merita nici atunci, pentru că, cu sau fără demisie, faptele sunt fapte, declaraţiile false sunt declaraşii false, şi aşa ceva nu are nimic demn. Borbely nu şi-a prezentat demisia, Borbely a fost silit să o semneze şi nu e nimic demn în asta. El doar a anunţat că a demisionat şi chiar şi acest anunţ nu a avut nimic demn în el. Mai spunea cineva din partid că nu crede aşa ceva, pentru că Borbely este prea experimentat ca să facă o aşa greşeală şi se referea la greşeala de a se lăsa descoperit şi prins nu la faptul în sine. Păi da, că am ajuns să trăim în ţara în care nu eşti blamat dacă furi, eşti blamat dacă eşti prins.
Şi ne mai mirăm că un alt demnitar, de data asta primar, de la polul opus al eşichierului politic, şi de la celălalt capăt al ţării, domnul cu nume de legumă merge la o grădiniţă să dea portocale de Paşti copiilor şi se trezeşte vorbind aşa cum vorbea el cu eleva aia cu care a pozat în Play Boy: “Da voi aşa staţi, fetele de o parte şi băieţii de alta? Da? Şi nu vă încălecaţi? Nuuuuuu? Lasă că o să vă încălecaţi voi când o să fiţi mari.”
Citat din primarul Mazăre. Cum de nu i-a luat gura foc ? Mai trebuia să îi întrebe pe copii cum ciocnesc ei ouăle de Paşti şi să le arate cum le ciocneşte el, aşa ca să fie în ton cu şeful din Cornu care invita presa să i le numere. Nesimţită clasă politică avem cu asemenea specimene. Asociaţia sau ce o fi pentru protecţia copilului nu s-a sesizat încă? Părinţii copiilor nu l-au luat la şuturi, educatoarele nu l-au dat afară din clasă ? Nu, pentru că era un demnitar, ca şi Borbely, ca şi deputatul din Galaţi, nu îi mai fac publicitate, ca şi mulţi alţii care vorbesc frumos despre demnitate dar habar nu au ce e aia. Lor li se pare demn să îşi dai demisia când eşti prins cu raţa în traistă şi eşti forţat să pleci din guvern. Asta este demnitate pentru domnul Borbely. Dar când UDMR şantajează guvernul cu plecarea de la guvernare dacă nu li se satisfac doleanţele antiromâneşti, nu spune nimic domnul Borbely? Unde îi era demnitatea când udemeriştii au practicat cel mai abject şantaj al politicii româneşti forţând un guvern şi un partid de trădători să voteze legi împotriva majorităţii?
La aşa demnitari, cuvântul demnitate nu se lipeşte. Căutaţi alt cuvânt domnule Borbely. Iar domnului Mazăre, îi recomand să facă educaţie sexuală nepoatelor din familie, nu copiilor altora. Dacă aşa se obişnuieşte în familia Mazăre, păstrează-ţi obiceiul domnule primar, dar lasă copii altora în pace. Aştept să văd cum va reacţiona media şi PSD-ul la nesimţirea lui Mazăre. Dar la aşa demnitari, aşa presă. • Autor: Neacşu Marin
Sursa: http://radicaldedolj.info/
