Preşedintele oragnizaţiei municipale Craiova a Partidului Social Democrat, Mihai Fifor, a fost numit, în luna mai, în funcţia de ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Aflat pentru a doua oară în această funcţie, Mihai Fifor este unul dintre demnitarii care vor încerca să dezvolte comunităţile locale, în special municipiul Craiova, dar şi localităţile judeţului Dolj.
Rep.: Domnule ministru secretar de stat, este pentru a doua oară când mergeţi la MAl pentru a ocupa această funcţie. Cât de important este pentru judeţul Dolj de a avea un reprezentant în Guvernul României?
Mihai Fifor: Un nou mandat, după cel din 2009, este onorant şi mă obligă foarte mult prin responsabilitatea pe care o am faţă de cetăţenii judeţului, pe de o parte, şi, pe de altă parte, faţă de Organizaţia Judeţeană PSD Dolj, de preşedintele Ion Prioteasa, care m-au creditat din nou cu încrederea lor. Populaţia judeţului Dolj este de 700.431 locuitori din care 378.733 locuitori în mediul urban şi 321.698 în mediul rural, ceea ce-l plasează printre cele mai mari judeţe ale ţării. Are 3 municipii (Craiova, Băileşti şi Calafat), 4 oraşe (Bechet, Dăbuleni, Filiaşi şi Segarcea) şi un număr de 104 comune, deci 112 unităţi administrativ-teritoriale (şi cu judeţul). Problemele cu care se confruntă cei 111 primari şi ale unui preşedinte de consiliu judeţean dintr-un unui judeţ mare sunt reprezentative pentru toată Oltenia. De aceea este esenţial ca zona Olteniei să fie bine reprezentată în Guvern, astfel încât oameni care au trăit printre oamenii din Oltenia şi care au lucrat în administraţia publică locală să poată ridica problemele lor la un nivel decizional ridicat şi să identifice soluţii de rezolvare a acestora.
Rep.: Cum poate ajuta un ministru secretar de stat comunităţile locale?
M. F.: Ministerul Administraţiei şi Internelor este pe de o parte coordonatorul din punct de vedere metodologic al activităţii desfăşurate în cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale (de cei 41 de preşedinţi ai consiliilor judeţene, de cei 103 primari de municipii, de cei 217 primari de oraşe şi de cei 2.861 de primari de comună şi de cele 3.228 de consilii locale), iar pe de altă parte este reprezentantul intereselor acestora (administraţiei publice locale) în Guvernul României. Problemele ridicate de autorităţile administraţiei publice locale prin intermediul celor patru structuri asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale (U.N.C.J.R. – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, A.M.R. – Asociaţia Municipiilor din România, A.O.R. – Asociaţia Oraşelor din România, A.Co.R. – Asociaţia Comunelor din România) sunt preluate şi intermediate prin Secretariatul de Stat pentru Comunităţi Locale cu factorii de răspundere pe fiecare domeniu în parte (ministere, agenţii etc.). În plus, sunt domenii pe care eu în calitate de secretar de stat le gestionez în mod direct, şi care vizează rezolvarea problemelor administraţiei publice locale, cum ar fi: reglementarea, organizarea şi monitorizarea finanţelor publice locale (Legea nr. 273/2006 – sistemul de echilibrare a bugetelor locale cu cote defalcateImpozit pe venit şi sume defalcateTVA, a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale), a formării veniturilor (impozitele şi taxele locale – Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal) a procedurilor utilizate de cele 3.228 de organe fiscale locale (O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală); reglementarea, organizarea şi monitorizarea serviciilor publice de utilităţi publice (încălzirea populaţiei în sistem centralizat, transportul în comun, iluminatul public, etc.) a sistemelor de protecţie a populaţiei (ajutoare pentru încălzire), a parcurilor industriale, a stimulării investiţiilor; identificarea şi stimularea reformelor în administraţia publică în general şi în administraţia publică locală în special; Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, program ce gestionează fonduri structurale din Fondul Social European şi care vizează în principal modernizarea, eficientizarea şi operaţionalizarea administraţiei publice locale.
„Bugetul municipiului Craiova trebuie revizuit”
Rep.: Care sunt cele mai importante proiecte care ar trebui imediat demarate astfel încat municipiul Craiova să se poată dezvolta dar şi să beneficieze de sprijin din partea Guvernului?
M.F.: Municipiul Craiova are un număr de 298.751 locuitori (141.954 bărbaţi şi 156.797 femei), un buget de 445.333.369 lei, adică 99,85 milioane euro din care din impozite şi taxe locale doar 117.587.245 lei, adică 26.36 milioane euro. Din acest buget în anul 2011 pentru investiţii au fost alocaţi doar 26.038.120 lei, adică doar 5,83 milioane euro, total insuficient. Iată că bugetul local al municipiului trebuie revizuit, dacă nu mai este posibil pe anul acesta măcar restructurat fundamental pentru anul următor. Ştiu că noul primar al Municipiului Craiova, omul potrivit la locul potrivit, doamna Lia Olguţa Vasilescu, va urgenta şi va stimula scrierea şi implementarea de proiecte pe fonduri structurale, astfel încât o parte din efortul bugetar să fie susţinut prin fonduri europene. Un alt aspect care cred că ar fi benefic pentru craioveni şi prioritar în agenda noului edil şef este crearea de noi locuri de muncă, iar acest lucru ar putea deveni realizabil, printre altele, şi prin dezvoltarea de noi parcuri industriale care să atragă investitori, şi care la rândul lor vor crea noi locuri de muncă.
Rep.: În timpul campaniei electorale, aţi stat de vorbă cu mii de craioveni. Ce îşi doresc aceştia de la noul Guvern, noua conducere a municipiului?
M.F.: Îşi doresc stabilitate economică şi financiară, îşi doresc locuri de muncă, îşi doresc bunăstare, lucruri pe care ni le dorim toţi românii. Am convingerea că actualul Guvern este determinat în realizarea acestor deziderate. De aceea am acceptat această misiune de a reveni la MAI, pentru ca, împreuna cu echipa de la Dolj, cu domnul preşedinte al CJ Dolj, domnul Ion Prioteasa şi cu doamna primar Olguţa Vasilescu să pun umărul cu tot efortul şi cunoştinţele mele la realizarea lor. Ierarhizând dolenaţele craiovenilor, aşa cum au fost ele prezentate pe parcursul nenumăratelor întâlniri din campania electorală, putem spune că principalele probleme ale locuitorilor ar fi: o dezvoltarea reală a municipiului si implicit locuri de munca; mai multă curăţenie; creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului; punerea administraţiei publice locale în slujba cetăţeanului cu prestarea de servicii de calitate şi depolitizarea instituţiilor publice; îmbunătăţirea calităţii drumurilor; cheltuirea banului public (provenit într-o bună parte din impozitele şi taxele locale plătite de craioveni) cu mai multă atenţie şi în acelaşi timp cu mai multă eficienţă; rezolvarea problemei cainilor comunitari, rezolvarea problemei termiei.
Analize guvernamentale pentru regionalizare
Rep.: S-a tot vorbit de-a lungul anilor de o reformă a instituţiilor statului. În ce masură s-a realizat aceasta şi cât de necesară este?
M.F.: Necesară este, iată disfuncţionalităţi care apar între diferitele instituţii ale statului, însă maniera şi viziunea imprimate până în prezent nu concordă cu ale noastre. Dacă luăm în considerare problemele din învăţământ, din sănătate, din administraţia publică locală, lipsa acută de finanţare ne dăm seama că reformele din aceste zone nu au fost în direcţia corectă. Aici va trebui să ne aplecăm cu o analiză corectă şi cu identificarea de soluţii adecvate şi etapizate ca timp şi spaţiu, şi în concordanţă cu capacitatea de reformare a domeniilor respective.
Rep.: Regionalizarea este soluţia dezvoltării comunităţilor locale?
M. F.: Este o discuţie mereu actuală care nu a încetat să ne preocupe şi o problemă mult prea importantă ca să o tratăm cu superficialitate. Vorbim de cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale (41 judeţe, 103 municipii, 217 oraşe, 2.861 de comune. La Revoluţie în 1989 numărul lor era de cca 2.500 de unităţi administrativ-teritoriale. Din cele 3.228 un număr de 1.099 de unităţi administrativ-teritoriale au până în 2.500 de locuitori, iar printre acestea avem şi două oraşe. Este evident că peste jumătate din unităţile administrativ-teritoriale depind de alocarea de resurse de la bugetul de stat. Dar a croşeta sau a face croitorie, prin comasare, fără o analiză temeinică în spate ar fi cel puţin neprofesionist. Administraţia publică locală, alături de ordinea publică reprezintă cele două coloane vertebrale ale Statului Român. Nu poţi distruge un sistem dacă nu ai alternativă. Ori scopul unei astfel de reforme este de a eficientiza activitatea desfăşurată de aceştia şi nu de a destructura cu orice chip. Trebuie făcută o analiză din punct de vedere geografic. Nu putem comasa o comună de pe un versant al unui munte cu alta de pe alt versant al muntelui, chiar dacă din punct de vedere al numărului de locuitori s-ar preta. Sau dacă avem două comune despărţite de un lac de acumulare este evident că nu se poate realiza. Trebuie să analizăm existenţa căilor de comunicaţie dintre acestea. Trebuie să analizăm utilităţile publice furnizate în fiecare unitate administrativ-teritorială. Trebuie să analizăm gradul de dezvoltare al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Ce realizăm dacă unim două comune sărace? Vom obţine o comună mare dar tot săracă. Din acest motiv, în Ministerul Administraţiei şi Internelor se fac astfel de analize, cu specialiştii noştri, cu specialişti de la Institutul Naţional de Statistică, cu specialişti de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cu specialişti de la Agenţia Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. În plus, există şi un proiect depus de MAI pentru finanţare din fonduri europene pentru a sprijinii o astfel de analiză.
Sursa: lupamea.ro
Raspunde cu citat
