Trebuie să vă spun că nu mă număr printre umilii contemporani fericiţi că Traian Băsescu se află azi în suspensie şi e trimis, fără voia dumisale, înapoi la popor, să se reconcilieze, dacă o mai putea, cu românii. Graba procedurilor instituţionale premergătoare şi rapiditatea cu care a fost operată suspendarea poate că sunt de admirat de către unii, dar, iată că ele generează ură, ca reacţii de răspuns şi nu simplifică, ci complică jocul pentru putere. „Războiul” ia proporţii continentale, face valuri prin unele cancelarii europene. Opoziţia jubilează şi face pâră asiduă la… sultanii occidentali. Iar aici, acasă, învechit în şmecherii, pungăşii şi cabotinism, Băsescu se autovictimizează: eroul naţional; Mesia al românilor, iată, e crucificat de o coaliţie trădătoare şi iresponsabilă. Se adaugă la această „strategie” acuzele că democraţia de pe malurile dâmboviţene e călcată în picioare, Justiţia ameninţată, leul se prăbuşeşte în competiţia cu moneda europeană, economia stagnează etc. etc. Putem evita acest circ?
În urmă cu mai bine de o lună de zile, în acest colţ de pagină, publicam un comentariu, „Lăsaţi-l că se suspendă singur!”. Susţineam că, politic, Băsescu e un om ratat. Chiar dacă o coabitare cu el e imposibilă, e preferabil să-l laşi să piară, festina lente, şi să nu complici lucrurile. Suspendându-l, îl scoţi din bârlogul din deal, îl remontezi, îl pui să tulbure iar viaţa publică. Ca unui circar de profesie, îi place la nebunie circul. Şi împreună cu lătrăii şi mafioţii săi, face tărăboiul de pe lume, scoate păruiala şi ţigăneala în piaţă, în Piaţa europeană, vreau să zic, căci nu mai are nimic de pierdut. Şi prin vestul bogat şi democratic, ce se-aude? Cancelarul german Angela Merkel decartează că e „inacceptabil, dacă într-o ţară a UE se încalcă principiile de bază ale statului de drept. Uniunea Europeană are valori comune: toate guvernele sunt obligate să le respecte. Acest lucru este valabil şi pentru guvernul român”. Se ştie că doamna cancelar e membră a unui partid care face, ca şi PDL, parte din marea familie politică a „popularilor” europeni.
Domnia sa a ajuns să pronunţe o asemenea „sentinţă” după o discuţie telefonică, amicală, cu suspendatul. Încă de acum mai bine de două milenii, romanii învăţaseră că e bine să asculţi şi cealaltă parte („Audiatur et altera pars”-Seneca). Doamna Merkel ciuleşte urechea doar la ceea ce-i şopteşte discutabilul şi controversatul din dealul cotrocenilor. Ponta şi Antonescu – care se vor afla mâine la Bruxelles – poate vor ajuta-o (ca şi pe alţi militanţi populari europeni) să vadă că schimbările operate la Bucureşti s-au făcut cu respectarea strictă a Constituţiei şi a normelor comunitare. Nu se întamplă nici arestări la Curtea Constituţională, nici „execuţia cu premediatre a statului de drept”, nici „abuzuri inimaginabile”. Să fim serioşi, când striga pedelei: „Lovitură de stat”, „puci” etc. N-au ieşit trupele şi tancurile să asalteze Palatul Cotroceni, nimic din demiterile şi înlocuirile de persoane în funcţii, operate în ultimele săptămâni nu s-au făcut în afara legii, sunt practici pe care le-a aplicat, în forţă şi fostul regim băsist.
A deranjat şi deranjează, cred, rapiditatea cu care acestea au fost săvârşite. Ca doamna Merkel să nu mai fie atât de şocată de abuzul „inacceptabil” de la Bucureşti, ar fi normal să constate că judecătorii Curţii Constituţionale sunt tot în funcţie şi că această instanţă a dat ieri verdict că înlocuirea lui Blaga, a Robertei Anastase şi suspendarea lui Traian Băsesu, decise cu votul majoritar al Parlamentului, sunt legale şi constituţionale.
Raspunde cu citat
