Popularitatea muzeului a crescut semnificativ în ultimul an, mii de vizitatori din România şi străinătate venind la Drăgăneşti-Olt pentru a vedea cum arăta un sat de acum 6.000 de ani.
„De la inaugurarea arheoparcului, avem un alt statut, suntem în pas cu noua linie europeană privind organizarea muzeelor şi anume reconstituirea. Astfel, de la deschiderea mini-satului neolitic numărul de turişti s-a triplat, avem mult mai mulţi vizitatori, atât din ţară cât şi din alte state europene, avem studenţi în practică”, a declarat Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpia Boianului.
Chiar dacă acest proiect l-a făcut cunoscut pe plan internaţional, directorul muzeului din Drăgăneşti-Olt şi-a propus să nu se oprească aici şi să pună în aplicare şi alte vise prin care să transforme localitatea într-o importantă destinaţie turistică.
„Îmi doresc să fac mult mai multe pentru Drăgăneşti-Olt. Am în plan decorarea cu scene istorice a unei clădiri a muzeului şi reconstituirea unei dave getice. Lucrările de reconstituire vor începe în această primăvară şi va fi, ca şi în cazul arheoparcului, ceva unic în România. Asta pentru că noi, românii, nu am pus piatră pe piatră, să reconstituim, am căutat doar comorile, nu am făcut din păcate mai nimic pentru a pune la loc. Ţelul meu este de a face din Drăgăneşti-Olt un oraş turistic”, explică muzeograful.
Muzeul Câmpiei Boianului, trei decenii de existenţă
Deschis publicului în iulie 1981, muzeul din Drăgăneşti-Olt a fost alcătuit în proporţie de 100% din donaţii. După inaugurare, muzeul era deschis pentru public şase ore pe zi, alte două ore fiind afectate curăţeniei spaţiilor expoziţionale. De la înfiinţare până în 1983 întreaga activitate a muzeului era asigurată de directorul instituţiei şi de o persoană care se ocupa de curăţenie. La acea dată, muzeul avea trei clădiri: casa Polihronie Ioan, casa Ghigiu Alexandru şi o dependinţă cu două camere, fostă casă a slugilor de la conac.
„Casele în care se află Muzeul Câmpiei boianului au aparţinut Conacului Polihronie. În 1990 am primit de la Consiliul Orăşenesc trei clădiri, printre care şi casa Polihronie, cea mai veche casă din Câmpia Boianului. Muzeul de la Drăgăneşti-Olt este rodul unei munci colective. Aici şi-au adus contribuţia: sponsori, donatori, edili ai oraşului, cercetători ai istoriei naţionale, mulţi funcţionari ai primăriei, cei care prestează muncă în folosul comunităţii şi cu deosebire colectivul de salariaţi ai muzeului angajaţi de-a lungul timpului. De-a lungul celor trei decenii de existenţă, muzeul a valorificat ştiinţific patrimoniul pe care îl deţine, prin expoziţii permanente tematice, la sediul instituţiei şi în afara acestuia, simpozioane, referate ştiinţifice, sesiuni naţionale de rapoarte arheologice din ţară, tipărirea de pliante şi cărţi”, spune directorul instituţiei.
De la cele trei clădiri date instituţiei în urmă cu 30 de ani, Muzeul Câmpiei Boianului s-a extins, în special în ultimii zece ani, cu mai multe spaţii expoziţionale: o bisericuţă din lemn; o casă ţărănească din lemn cu o dependinţă şi o groapă de provizii; un bordei; o fierărie; un cuptor de ars oale; un salon pentru expoziţia pompierilor. În prezent, muzeul numără treizeci de încăperi, pentru „salutarea” fiecăreia dintre acestea fiind nevoie, după cum spune Traian Zorzoliu, de cel puţin un minut.
Arheoparcul Gumelniţa, singurul sat neolitic reconstituit
Cea mai mare realizare a colectivului instituţiei de cultură, prin care muzeul a ajuns cunoscut la nivel naţional şi internaţional, este reconstituirea unui sat de acum 6000 de ani, format din şase colibe. Amenajarea mini-satului Gumelniţa a început în aprilie 2009 şi s-a bazat pe descoperirile făcute în urma a şapte campanii arheologice demarate de mai mulţi specialişti din Bucureşti, Dolj şi Olt.
„Aşezările eneolitice identificate pe valea Oltului Inferior sunt rezultatul interferenţelor culturale între culturile Gumelniţa şi Sălcuţa. Tellul gumelniţean de la Drăgăneşti-Olt este situat în lunca Oltului, pe malul estic al pârâului Iminog, fiind până în 1964 înconjurat de ape. Această aşezare a fost cercetată în cadrul a şapte campanii arheologice la care au luat parte cercetători de la Muzeul Naţional Bucureşti, Institutul de Tracologie, Institutul Socio-Uman al Academiei, filiala Craiova şi Muzeul Romanaţiului. Graţie acestor campanii s-au putut descifra modul de viaţă al acestei populaţii, tipologia locuinţelor, delimitarea şi utilizarea spaţiului de locuit, dispunerea caselor, inventarul gospodăriilor, uneltele pentru practicarea unei agriculturi primitive, arme de vânătoare”, povesteşte Traian Zorzoliu.
Unic la această dată în ţară şi printre puţinele reconstituiri de acest gen din Europa, satul neolitic Gumelniţa a atras atenţia Asociaţiei Internaţionale Grupul de Cercetare pentru Arheologie Aeriană (AARG), care l-a inclus în 2010 într-un program de arheologie la care au participat peste 80 de arheologi din 24 de ţări europene.
