Producătorii de legume din Olt au fost obligaţi de situaţie să ţină preţurile foarte ridicate, motiv pentru care multe dintre produse au ajuns să fie aruncate din cauza stării de degradare la care au ajuns după mai multe zile în care nu au fost vândute. Cei mai mulţi dintre clienţi nu apreciază legumele bio produse de legumicultorii din judeţ, cel care primează în cele mai multe cazuri fiind preţul cel mai scăzut.
Legumele, mai scumpe decât anul trecut
Preţurile legumelor au crescut cu 15-20 de procente faţă de anul trecut, potrivit unor administratori de pieţe din judeţ, cauza principală rămânând producţia extrem de scăzută. Aşa se face că numărul clienţilor este extrem de redus pentru această perioadă în care se pregătesc proviziile pentru iarnă.
„Nu mai vine nimeni să cumpere, pentru că preţurile sunt prea mari. Dacă lăsăm la preţ, nu ne alegem nici cu banii pe care i-am investit în cultură, nu mai spun de drumuri, de muncă sau de grija pe care le-am purtat-o pentru a nu ne fi furate de hoţii de sezon. Acum, preţurile nu prea mai diferă de la o piaţă la alta, toată lumea are aceleaşi preţuri, numai că nu au oamenii bani să dea pe legume. Am aruncat foarte multe produse, mai ales roşii, acestea se strică cel mai repede, pentru că a trebuit să stăm cu ele la temperaturile extrem de ridicate din această vară. Nu am avut cum să le protejăm de această căldură, care cred că era ultimul lucru care ne mai lipsea. În decurs de trei ore, astăzi nu am avut niciun client, sperăm să vină mai pe seară. Poate mai spre sfârşitul săptămânii vom reuşi să vindem mai mult, atunci vin mai mulţi la piaţă”, declară Petre Rădoi, unul dintre comercianţii de legume din judeţ.
Fructele, compromise de gerul din aprilie
Frigul din luna aprilie a dus la distrugerea culturii de fructe din judeţ. Astfel, tot mai puţine tarabe din pieţele din judeţ au spre vânzare fructe, motiv pentru care preţurile acestora sunt cu până la 50 la sută mai mari decât erau anul trecut. Nici oltenii care, până acum, se bazau pe pomii fructiferi din curţi nu mai au din ce să facă gemuri sau dulceţuri, deşi în mod regulat fructele erau suficiente atât pentru proviziile de iarnă, cât şi pentru ţuică.
„Am peste 20 de pruni, dar e minune dacă găsesc o prună în vreunul. Gerul de prin aprilie a distrus florile pomilor fructiferi, de aceea nu s-au făcut deloc poamele. Câteva borcane de gem de gutui dacă voi reuşi să scot în acest an, sunt mulţumit, deşi nu am siguranţa că nu se vor usca şi cele care mai sunt prin pom. Anul trecut, am vândut câteva găleţi bune de prune şi gutui, am făcut şi gem şi dulceaţă şi compot şi mi-au mai rămas şi de două cazane de ţuică. Acum trebuie ca şi eu, care mă cred producător, să caut pe la aprozar fructe măcar pentru câteva borcane de gem. Cei care au avut norocul să facă anul acesta fructe, care au stat în alte regiuni, au dat lovitura de această dată”, declară Gheorghe Surugiu, un producător de fructe şi legume.
Produsele importate, la mare căutare
Cineva beneficiază, totuşi, de pe urma producţiei extrem de scăzute de fructe şi legume din acest an: societăţile străine. Lipsa de provizii pentru iarnă obligă pe toată lumea să se oprească în faţa raftului cu conserve de export pentru a achiziţiona necesarul de dulceţuri, castraveţi muraţi sau alte produse similare. Cei care îşi cumpără varză pentru iarnă au redus din cantitatea cumpărată de obicei, deoarece şi preţul acesteia este crescut.
„Se caută foarte mult dulceaţa şi castraveţii muraţi care sunt folosiţi în combinaţie cu unele mâncăruri, am încărcat de două ori raftul de dulceţuri în decurs de o săptămână. Anul trecut, vânzările la acest tip de produse era la jumătate. Ne aşteptăm ca în preajma sărbătorilor de iarnă să avem, de asemenea, solicitări foarte mari la aceste produse”, declară Manuela Pătru, vânzătoarea unui supermarket.
Mai multe standuri ale pieţelor, goale
În oraşele mai mici din judeţ, cei care vin la piaţă pentru a vinde produse sunt tot mai puţini. Aşa se face că, spre exemplu, în piaţa centrală din Balş, doar două standuri sunt ocupate de către producători.
„Stăm cu marfa şi ne uităm lung, nu vine nimeni să cumpere în perioada asta. Unii vin şi, când văd preţurile, pleacă fără a mai sta pe gânduri. Nici noi nu putem lăsa la preţ prea mult, pentru că este vorba de multă muncă depusă, timp pierdut şi bani investiţi. Chiar dacă toată lumea ştie că avem numai legume produse de noi, oamenii nu prea se uită la asta, îi interesează doar să cumpere produse ieftine. Unii, mai citiţi, care ştiu cât de mare este diferenţa dintre produsele mele şi cele crescute cu chimicale, vin şi cumpără mereu de aici. Dar aceia sunt puţini. Dezavantajul cel mai mare este că marfa mea nu rezistă la fel de mult ca a lor”, declară Cornelia Dincă, producător din comuna Voineasa.
Preţurile din pieţele oltene:
Roşii: 4,5 lei
Ceapă: 2 lei
Castraveţi: 2 lei
Varză: 2,5 lei
Ardei: 3 lei
Morcov: 3 lei
Sfeclă: 3 lei
Cartofi: 1,5 lei
Usturoi: 20 lei
Struguri: 6 lei
Prune: 7 lei
