Domnule preşedinte, este greu de reabilitat funcţia ocupată, până nu demult, de o fostă Miss România, corigentă la matematică?
În primul rând, imaginea Parlamentului, instituţia fundamentală a statului, a avut de suferit în ochii cetăţenilor, care, de fapt, îşi manifestă suveranitatea prin intermediul deputaţilor şi senatorilor. A avut de suferit din cauza unor greşeli de atitudine ale Partidului Democrat-Liberal, manifestate prin preşedintele Camerei. Cel mai grav moment al istoriei colegei mele este momentul în care, având în sală 70 de deputaţi, a numărat 170 de voturi.
Momentul organizării Referendumului pentru demiterea preşedintelui a fost unul oportun, într-o perioadă în care se ştie că se pleacă în concedii?
A fost un moment greu, dar nu există o strategie pre-Referendum de suspendare a unui preşedinte de stat. Ea vine în momentul în care preşedintele statului răstălmăceşte articolele din Constituţie după bunul plac, în interes personal sau în interes de grup. Pentru abordările acestea peste limita Constituţiei ale unui preşedinte de stat nu există sancţiuni. Singura putere o au cetăţenii prin reprezentanţii săi, care pot decide o suspendare a preşedintelui, dar suspendarea nu este completă. N-o face Parlamentul, o fac cetăţenii care sunt chemaţi la un referendum, în 30 de zile. Discuţia pe care noi am avut-o în cadrul USL a fost din cauza ieşirilor total nepotrivite ale preşedintelui. Am fost obligaţi din cauza comportamentului preşedintelui şi atacurilor sale asupra guvernului.
Era vreo cale să nu se accepte cvorumul la Referendum? Iniţial, s-a pornit fără a lua acest lucru în calcul.
Nimănui nu i-a convenit cvorumul. De fapt, şi Comisia de la Veneţia şi toate statele europene nu deţin cvorum de 50 la sută plus unu pentru nimic. Nu există cvorum de o asemenea manieră pentru un referendum, nici local şi nici naţional. Dar noi suntem europeni, suntem parteneri într-o alianţă cu Statele Unite în NATO, iar parteneriatul înseamnă să şi înţelegi colegii, în momentul în care îţi fac recomandări. Aceasta a fost recomandarea Uniunii Europene, care are foarte multe instrumente şi a fost o teamă să nu fim comparaţi cu Republica Ungară. Nu mai vorbim de tumultul din Grecia, aflat la limita democraţiei. Factorul de stabilitate, în Balcani, este legat de România şi factorul de credibilitate pentru a exporta modelul Uniunii Europene.
Revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni reprezintă o sincopă pentru PSD sau pentru USL, în vederea alegerilor Parlamentare?
Într-un fel, eu îl înţeleg şi pe Traian Băsescu, pentru că el a fost salvat de către Uniunea Europeană. Românii nu-l mai vor, el nu mai este reprezentativ în momentul în care vorbeşte în numele României. Atunci, singura lui scenă de actorie este cea din România. La Bruxelles, atunci când se duce, nu mai poate să vorbească în numele statului român, nici în numele românilor, pentru că 7,4 milioane de români, cu două milioane mai mulţi decât l-au votat în 2009, au spus că trebuie să plece. Eu aş trece peste declaraţiile de politică internă pe care domnia sa le face. Cred că Traian Băsescu este obligat să coabiteze. Nu în interesul lui personal sau al PDL-ului, ci în interesul naţiunii. Derapaje excesive ale preşedintelui vor fi sancţionate de către Uniunea Europeană. Cred că aţi văzut şi la mine şi la Victor Ponta seriozitate şi respectarea legii şi a Constituţiei şi a angajamentelor europene. Chiar atunci când mulţi dintre colegii noştri au dorit ca Parlamentul să interpreteze altfel Constituţia sau legile, noi am mers pe respectarea legii. Am demonstrat că instituţiile fundamentale ale statului acţionează întotdeauna în perimetrul constituţional.
Ca să încheiem subiectul Băsescu, mai avem vreo şansă să scăpăm de preşedinte înainte de terminarea mandatului acestuia?
Da! Eu cred că dispariţia definitivă a lui Traian Băsescu din peisajul politic se va face pe 9 decembrie, în momentul în care USL va câştiga majoritatea confortabilă în Parlament şi va avea în jur de 55-60 la sută din mandate, cu minorităţile naţionale şi cu UDMR. Europa se îndreaptă către state conduse de către prim-miniştri, iar modelul acesta francez este un model care nu are succes în Europa şi a demonstrat întotdeauna că republicile parlamentare sunt cele mai bune. În următoarele 90 de zile, el va fi purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat-Liberal, pentru că acesta se află într-o pierdere de credibilitate teribilă, în interiorul ţării. El este ca un mort ţinut la aparate. Opinia noastră este că Partidul Poporului va avea mai multe mandate decât PDL, dacă nu sunt atenţi. Cu siguranţă nu vor avea mandate de 50 la sută plus unu în niciunul dintre colegiile din România şi Traian Băsescu poate să strângă rândurile.
Vorbeaţi de o majoritate confortabilă, după 9 decembrie. Până atunci, mai există posibilitatea schimbării majorităţii în vreun fel?
Eu cred că Traian Băsescu va încerca şi cred că va încerca prin depunerea unei moţiuni de cenzură de către PDL. Nu pentru că are şanse de reuşită, ei fiind penibili, dar cred că este singura lor şansă să aibă un discurs populist. Va fi o acutizare a discursului, jigniri, aşa cum aţi văzut în ultima perioadă, dar USL, ca şi la alegerile locale, va câştiga confortabil.
Judeţul Olt a avut cel mai bun rezultat în urma votului la Referendum, drept urmare frustrarea este mare. Veţi avea o întâlnire cu oamenii din organizaţie, ce le veţi spune?
Există o anumită frustrare din cauza unor condiţii impuse în timpul jocului, de altfel tipice lui Traian Băsescu. Eu cred că obligaţia noastră este să-i convingem pe oameni că noi îi reprezentăm. E datoria noastră pentru că cei 7,4, care au venit la vot la îndemnul lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, sunt aceiaşi care au votat Uniunea Social Liberală la alegerile locale. Eu vă reamintesc că USL a câştigat zdrobitor alegerile locale având cel mai mare procent de primari pe care l-a avut vreodată o alianţă politică, în istoria post-decembristă a României, peste 2.000, şi cei mai mulţi preşedinţi de consiliu judeţean, 36 din 41. Vom construi un alt buget cu o altă filosofie, mai aproape de comunităţile locale în care să modernizăm zona rurală şi să putem să o stabilizăm şi să putem să o facem mai europeană. Acestea sunt ambiţiile noastre. Avem proiecte pentru Olt, proiecte pe care premierul Victor Ponta le-a promis.
Oltenia a fost ocolită de marile proiecte de infrastructură ale PDL. Dumneavoastră, provenind din această regiune, ce credeţi că ar trebui făcut pentru remedierea acestei nedreptăţi?
Oltenia a fost întotdeauna „roşie”. Cei cinci preşedinţi de consilii judeţene sunt toţi social-democraţi. Noi va trebui, în perioada următoare, să vorbim despre lucrurile care sunt importante pentru oameni. Trebuie să le spunem că acolo unde guvernarea PDL a tăiat salarii şi i-a umilit pe pensionari, noi am îndreptat lucrurile. Trebuie să le spunem că acolo unde ei nu au găsit bani pentru marile proiecte, noi găsim bani. Victor Ponta a spus că prioritare pentru Olt sunt un drum rapid între Craiova şi Piteşti, o centură ocolitoare a Slatinei, care înseamnă şi locuri de muncă, şi o modernizare a acestei localităţi frumoase care poate să conecteze şi să vândă produse şi servicii la două dintre metropolele care sunt în apropiere – Craiova şi Piteşti. Să ştiţi că Darius Vâlcov şi Paul Stănescu sunt un cuplu care lucrează foarte bine la acest lucru. Pe de altă parte, să nu uităm că Oltul este în Sud. Poate fi una dintre zonele fundamentale de dezvoltare pe zona agricolă a României. Avem oportunităţi foarte mari şi aici, iar unul dintre proiectele lui Victor Ponta este legat de refacerea sistemelor de irigaţii, în sud, pentru ca producătorii agricoli să poată să ia apă ieftină. Trebuie să găsim o modalitate de subvenţionare şi scăderea costului energiei electrice în aşa fel încât să putem să irigăm suprafeţe întinse. Să-i ajutăm pe oameni să aibă producţie şi să vândă produsele în România. Am vorbit cu domnul Paul Stănescu tot în această direcţie şi am cerut preşedintelui Camerei de Industrie şi Comerţ să stimulăm ca această asociativitate între firmele private să fie motorul dezbaterilor între politicieni şi mediul privat, care este generator de valoare adăugată pentru bugetul de stat.
