In perioada copilariei mele, inventam tot felul de jocuri pe care le practicam noi, copii in timpul liber : in pauzele de la scoala sau pe camp, in timp ce pasunam animalele pe care le aveam fiecare prin curte.
Unul din aceste jocuri se intitula “tarile”. Doi copii desenau pe pamantul reavan un cerc, pe care il imparteau in doua parti egale, denumite “tari”.Fiecare isi alegea tara lui, dupa care in baza unor reguli stricte, fiecare incerca sa ocupe “tara” celuilalt. Jocul se considera incheiat in momentul in care unul dintre competitori il “cotropea” pe celalt.
Vazand ce se intampla in tara noastra in aceste momente, m-a dus gandul la acest joc al copilariei mele.
Fara a avea pretentiile unui analist politic, voi incerca sa fac o radiografie a luptelor intestine pe care oamenii politici votati de noi le duc cu o inversunare demna de o cauza mai buna.
In situatia in care tara se zbate intr-o criza economica prelungita iar poporul roman saraceste de la o zi la alta, nu poti sa nu te intrebi ce se ascunde in spatele acestor lupte.
Saltimbacii politicii romanesti, circarii care ne invadeaza zilnic casa prin intermediul posturilor de televiziune urmaresc un singur lucru – pastrarea privilegiilor obtinute in cei douazeci de ani de democratie si obtinerea altor privilegii, sfidand saracia crunta a majoritatii romanilor.
Ce conteaza ca romanii nu au ce manca si se incaiera pe gropile de gunoi sau pe tomberoane pentru a-si asigura traiul zilnic, ce conteaza ca bolnavii mor cu zile din cauza lipsei medicamentelor sau a “ingrijirilor” primite in spitalele patronate de statul roman , ce conteaza ca generatia tanara traieste o cumplita criza de moralitate, ce conteaza ca oamenii mor cu miile pe soselele patriei din cauza calitatii drumurilor.
Ei, alesii nostri, nu se confrunta cu nicio problema. Ei au tot ce le trebuie si doresc sa aibe si mai mult. Dupa ce ne fura votul si ajung acolo unde trebuie s-a terminat cu grija fata de alegatori, fata de tara. Isi canalizeaza toate eforturile si toate energiile negative pentru a crea scenarii de “lupta” pentru a cadea in picioare, precum pisica, pentru a ne mai pacali inca odata la urmatorul scrutin electoral.
Faptul ca ne aflam in pragul unui astfel de scrutin, prin care noi, cetenii simpli, fara veleitati politice, vom alege persoana care se va afla in jiltul domnesc pentru urmatorii cinci ani, scoate la lumina adevarul despre aceste lupte care se duc prin cotloanele politicii romanesti.
Un partid mare, care se lauda cu doctrina socialista si are in componenta sa cei mai multi oameni bogati din aceasta tara, accepta sa intre intr-o coalitie “contra naturii” cu dusmanul de moarte, pentru “stabilitatea politica” a tarii, uita de aceasta stabilitate cu o luna inaintea alegerilor prezidentiale si arunca tara intr-un haos total prin retragerea de la guvernare intr-un moment in care tara avea nevoie mai mult ca oricand de aceasta stabilitate. Acest partid a fost capabil sa-si renege propria activitate desfasurata timp de noua luni la guvernarea tarii. Acelasi partid, se lupta acum cu inversunare pentru a reveni la guvernare, intr-o alta coalitie creata ad-hoc din acelasi motiv, sustinut cu frenezie pe toate canalele media : “stabilitatea” tarii.
Un alt partid, de data aceasta de orientare liberala, a “ratat” iarna trecuta participarea la “ciolan” si, probabil din cauza criticilor primite, se lupta din rasputeri pentru a mai recupera ceva din “pierdere”. Acest partid se lauda intr-una cu “realizarile” deosebite ale guvernarii anterioare cand a fost sustinut din umbra de acelasi partid social-democrat cu care si-a impartit in taina avutia tarii, fara a pomeni niciun cuvant de paradoxul economic privind “realizarea” unui deficit bugetar de cca. 7 % in conditiile unei cresteri economice de cca. 8%. Nu se vorbeste nimic despre “privatizarea” campurilor petroliere marine, chiar inainte ca acestea sa ne fie atribuite oficial. In timp ce o echipa de oameni inimosi se zbateau sa aduca argumente solide pentru a obtine dreptul de exploatare a acestor campuri, altii, in tara, se infruptau din plin din munca lor.
Nu se vorbeste nimic despre jaful facut din banii publici de acest partid in ultima perioada a guvernarii, chiar daca acest jaf avea o cauza nobila : “cumpararea” alegatorilor. Acest partid are cei mai multi reprezentanti de frunte in Parlamentul Romaniei, care au venit de pe locurile doi sau trei din colegiile in care au candidat . Practic, acesti oameni au fost refuzati de electorat, dar au beneficiat din plin de votul uninominal sleampat, creat de partidul lor impreuna cu celalat partid despre care faceam vorbire mai inainte. Acesti reprezentanti se lauda cu legitimitatea catorva mii de voturi si ne tin toata ziua lectii de democratie.
Un alt competitor puternic pe piata politica romaneasca are orientarea popular-crestina. Acest partid care manifesta o dragoste netarmurita fata de presedintele in functie al tarii, si-a atras critici din toate directiile, fiind izolat de toti ceilalti competitori. Acest partid poarta stigmatul demisiei primului guvern rezultat dintr-o coalitie care se angajase sa schimbe soarta si orientarea Romaniei. Cum sa apreciezi gestul acestui partid (de fapt a parlamentarilor sai) care in legislatura trecuta au votat, din populism, in unanimitate majorarea salariilor cadrelor didactice, cu toate ca se stia ca nu exita fonduri pentru aceasta majorare. Acest vot iresponsabil s-a intors impotriva partidului tocmai atunci cand prin stradaniile presedintului a fost instalat la guvernare.
In popor se vorbeste ca politica reprezinta arta compromisului. Ori acest partid tocmai a demonstrat ca nu stie sa faca compromisuri. A cazut in plasa partenerului de coalitie si a permis destramarea guvernului (sau poate a doit acest lucru) intr-un moment critic. Iar acum nu mai stie cum sa mai iasa din aceasta situatie, creata din propria sa vina.
Pana si partidul care reprezinta maghiarii in Romania, care face parte din aceeasi familie politica europeana, le refuza colaborarea. Dar acest partid are un tel maret – obtinerea autonomiei pentru tinuturile locuite de maghiari. Poate noua coalitie le-a oferit sprijin realizarea acestui deziderat vechi de cand este tara Pentru putere suntem capabili sa ne vindem si tara.
Simtind pe pielea noastra pericolul care paste Romania (degradarea continua a vietii oamenilor, adancirea crizei economice care pare fara de sfarsit, devalorizarea continua a monedei nationale, nesiguranta cetateanului, etc.) te intrebi : ce-i “mana in lupta” pe acesti competitori politici ? Raspunsul este unul singur : puterea si avantajele pe care ti aduce ea : imbogatirea fara munca, traficul de influenta, obtinerea de privilegii. Acesti mascarici politici care promoveaza politica urii sunt avizi de putere. Nu de tara le pasa lor si nici de necazurile oamenilor. Tara si oamenii sunt elemente de discurs electoral.
Iubitii mei concetateni, stimati oameni liberi, neindoctrinati politic. Va propun sa instauram dictatura alegatorului. Nu fiti indiferenti la ce intampla in aceste vremuri apocaliptice, nu refuzati votul. Prezentati-va masiv la votul care urmeaza, chiar numai pentru a riposta la inconstienta clase politice prin anularea votului. Sa vedem ce legitimitate mai au acesti indivizi cand vor constata ca va prezentati masiv la vot, dar 80 -90 % din buletinele de vot sunt anulate din dorinta dumneavoastra. Este dreptul nostru democratic de a protesta si de a le demonstra ca ei sunt in slujba noastra, si nu invers.
Absenta de la vot nu este o solutie. Nu va mai lasati cumparati si sfidati de opulenta afisata de acesti “cersetori” de voturi. Dupa ce vor obtine votul Dvs. va vor uita si va vor rade in nas.Vorba marelui poet national, M.Eminescu – “Ei nu va vor da nici ca vor, nici ca pot”. Dupa ce i-ati trimis in Parlament, v-a mai intrebat cineva daca sunteti de acord cu activitatea si actiunile desfasurate? Exprimati-va cu responsabilitate dreptul de vot. Nu ratati sansa de a ne desparti de trecutul care ne-a tinut in intuneric atata amar de timp.
In aceste momente de rascruce, Dumnezeu sa binecuvanteze Romania si oamenii acestui neam.
