Din cele 112 localităţi ale judeţului, doar 13 au registru agricol electronic şi numai 60 au registre clasice completate la zi, deşi există un termen legal, 1 ianuarie 2013, pentru trecerea la evidenţa electronică. Printre cele pregătite se numără Piatra-Olt, Baldovineşti, Bârza, Brebeni, Călui, Obârşia, Sprâncenata, Şopârliţa sau Vulpeni, în timp ce administraţii cu pretenţii s-au dovedit codaşe. La Slatina acest document este completat 40% în format hârtie şi nici măcar nu s-a încercat încărcarea acestor date şi în soft-ul special, la Movileni s-a completat 75% registrul clasic şi deloc electronic, nici la Scorniceşti nu s-a trecut la evidenţa computerizată… Există chiar primării care folosesc vechiul tip de registru de hârtie, concluzia celor patru echipe de control fiind că în prea multe primării nu se acordă importanţa cuvenită acestui document.
Oglinda localităţii, baza politicilor agrare sau, din contră, o corvoadă
În teritoriu au mers în control reprezentanţi ai Prefecturii, Direcţiei de Statistică şi Direcţiei Agricole, acţiunea fiind organizată pentru ca statisticienii să poată evalua cum va decurge marea acţiune de anul viitor – „Ancheta structurală în agricultură”. Dacă lucrurile se vor schimba e greu de spus, primăriile având, la rândul lor, explicaţii pentru cele ce se întâmplă acum cu acest registru agricol. Unele nu au personal specializat pentru a trece la evidenţa electronică, altele nu au baza materială necesară (calculatoare) sau nu-şi permit soft-ul şi cheltuielile care derivă din folosinţa acestuia. Peste toate poate fi vorba şi despre faptul că agenţii agricoli din primării mai au şi multe alte sarcini, motivat de deficitul de personal, sau nu conştientizează importanţa acestui document. Teoretic, registrul agricol ar trebui să fie oglinda respectivei localităţi, spun cei care controlează primăriile de ani de zile. Şi să stea la baza politicilor agricole, ale celor sociale etc. Ar trebui să permită controlul suplimentar în cazul diverselor bonificaţii oferite (subvenţii APIA, ajutoare etc.), să contribuie la crearea unei baze de date naţionale…
Cele 11 capitole pe care le conţine acest registru (dacă ar fi completat la zi) se referă la componenţa familiei (titularului de rol), la construcţii, la terenul cultivat, la animalele din gospodărie, inclusiv mişcarea acestora (s-au vândut/sacrificat/înmulţit etc.), la utilajele folosite, îngrăşămintele utilizate etc. Există termene anuale până la care se fac aceste declaraţii, în cazul în care nu sunt anunţate modificări păstrându-se înregistrările din anul precedent. Tot documentul care reglementează acest domeniu prevede însă şi completarea acestor date în urma anchetelor agenţilor agricoli în teren. Acest lucru se întâmplă, însă, din ce în ce mai rar, consecinţa principală fiind aceea că datele centralizate din înregistrările actuale nu reprezintă, nici pe departe, realitatea din teren.
Sursa: gazetanoua.ro
