Simbol al Slatinei, alături de podul de peste Olt, gimnaziul „Radu Greceanu”, dealul Grădişte, Palatul Băncii, Palatul Comunal, strada Lipscani, casele Mihail Deleanu, Fântâneanu, Caracostea sau firma „La atletul Albanez”, ceasul din turnul fostului Palat Administrativ al oraşului împlineşte anul acesta 115 ani. Tic-tac-ul său s-a auzit pentru prima oară la 1 decembrie 1918, ziua Marii Uniri, iar de atunci a continuat să dea ora exactă în Slatina, timp de aproape un secol.
„Palatul Administrativ, primul sediu oficial al Prefecturii judeţului Olt din perioada României moderne, a fost construit din fondurile statului în perioada anilor 1886-1887 şi a costat 150.000 lei aur. Amplasat într-o poziţie dominantă, unde se intersectau străzile Bucureşti, Lipscani şi Carol, cele mai frecventate străzi din Slatina, Palatul Administrativ constituia la vremea respectivă cea mai importantă clădire a oraşului. În anul 1897, din iniţiativa prefectului Alexandru Stăncescu, cu concursul directorului instituţiei Ghirgiu şi sprijinul dat de toţi cetăţenii judeţului Olt, clădirea Prefecturii a fost înzestrată cu un ceas monumental, furnizat şi montat de M. Carniol Fiul din Bucureşti. Clopotul ceasului a vibrat şi a consemnat la 1 decembrie 1918 clipa unică a Marii Uniri. A fost martorul trist al declanşării a două războaie mondiale. A însoţit bucuriile şi tristeţile vieţii cotidiene a Slatinei amintirilor până în 1989 şi a răsunat pentru personalităţi precum: regele Carol I, regina Maria şi Charles de Gaulle”, povesteşte Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt.
Oprit de comunişti, uitat de postdecembrişti
Deranjaţi de sunetul ceasului, mai mulţi oameni din fruntea oraşului au decis să-i oprească tic-tac-ul în 1989 şi au ascuns premeditat clopotul într-o nişă în şarpanta acoperişului de tablă.
„Oamenii şi vremurile au oprit tic-tac-ul ceasului pe nicovala timpului. Era un simbol venit din altă epocă ce trebuia ştearsă de pe retina memoriei. Deranja liniştea nocturnă a unor tovarăşi responsabili cu «sănătatea» şi «odihna» clasei muncitoare. A fost oprit şi lăsat în uitare. După aproape un sfert de secol de tăcere, dorim să redăm acestui simbol al oraşului frumuseţea şi grandoarea originare”, mai spune Laurenţiu Guţică.
Lungul drum spre restaurare
Cu toate că în ultimii ani au fost iniţiate mai multe demersuri de restaurare şi reparare a mecanismului ceasului, abia în cursul acestui an a fost identificat un specialist capabil să-i redea ceasului strălucirea de odinioară.
„După mai multe căutări eşuate la Braşov, Bucureşti, Craiova şi Sibiu, am reuşit să identificăm un meşter ceasornicar la Floreşti, în judeţul Cluj, pe nume Jakabhazi Alexandru Ernestiu, sau Sandu Ceasornicarul. Acest specialist dispune de un portofoliu de referinţă în domeniu, având peste treizeci de ceasuri turn reparate în Transilvania, printre care se numără ceasurile: Catedralei Catolice «Sfântul Mihail» din Cluj, Catedralei Ortodoxe Mănăştur din Cluj, Bisericii Catolice din Simeria, Colegiului Reformat din Cluj, Bisericii Ortodoxe din Traian Vuia, judeţul Timiş. Meşterul a venit pe cheltuiala proprie la Slatina de patru ori, a demontat mecanismul ceasului şi l-a transportat în atelierul său de la Floreşti. Ceasul a fost desfăcut piesă cu piesă şi restaurat cu meticulozitate. S-au refăcut roata Anker, pendulul, armatoarele, cheia de armare, au fost calibrate greutăţile. Au fost restaurate rama, cadranul original şi limbile ceasului”, explică directorul Muzeului Judeţean Olt.
În tot acest timp, la Slatina s-a început refacerea piesei de mobilier care a protejat de-a lungul timpului angrenajul ceasului. Pe uşile dulapului de lemn s-au găsit numele mai multor ceasornicari ce au reparat de-a lungul vremii ceasul, data şi ziua intervenţiei, consemnate întru posteritate cu creion sau cu cărbune.
Tic-tac-ul ceasului, repornit până la 1 decembrie
În 2012 se împlinesc 125 de ani de la inaugurarea Palatului Administrativ şi 115 ani de la pornirea ceasului din turnul Muzeului Judeţean Olt. Dublul eveniment va fi marcat cu fast: tic-tac-ul orologiului va marca din nou momentul în care s-a înfăptuit Marea Unire, iar o placă memorială pe care vor fi inscripţionate data la care a fost repus în funcţiune ceasul, numele restauratorului şi ale celor care au contribuit la readucerea ceasului la viaţă va fi dezvelită de iniţiatorii proiectului.
Sursa: gazetanoua.ro
