Vestea ieşirii la pensie a colonelului Gheorghe Năstasie nu m-a luat prin surprindere. Acum. În urmă cu vreo jumătate de an, întâlnindu-mă întâmplător cu respectivul, am trecut de la o vorbă la alta, iar atunci acesta mi-a spus că încearcă să se pregătească sufleteşte pentru ianuarie 2012. Atunci când va ieşi la pensie. Cu o uşoară undă de regret, împăcat cu sine, Năstasie accepta, ca pe o fatalitate, ziua în care va trece în rezervă.
Membru activ al forţelor de pompieri, mai bine de trei decenii, parcurgând în slujba cetăţeanului două epoci istorice diferite, pornind de jos, într-un fel, pentru cei care privesc cu admiraţie şi perspectivă uniforma militară, modelul arătat de acest om poate fi însuşit de cei cu aplecare spre o slujbă dedicată interesului cetăţenesc.
Faţă de alţi bravi comandanţi de arme de la Olt, din alte structuri ale statului, Năstasie a ştiut să nu dea omului din el mai multă importanţă decât se cuvine. Discret, atent la orice ar fi putut să atace prestigiul şi imaginea uniformei, el s-a înscris în noua conduită pe care puţini dintre cei cu responsabilitate civică înţeleg să o abordeze. Profesional, acestui om nu i se poate reproşa aproape nimic. Şi-a respectat cu naturaleţe partenerii, chit că de pe poziţia de şef, uneori putea să imprime chiar şi o ţinută de formă. Dacă astăzi Grupul de Pompieri „Matei Basarab” este o unitate de elită, una în care încrederea comunităţii se află la o cotă ridicată, până şi peste instituţii cu pretenţii de a fi în top (biserică, societate civilă), haideţi să acordăm ceva din acest rezultat şi omului Gheorghe Năstasie!
Evident, nimeni nu este de neînlocuit. Cu sau fără voia noastră, viaţa merge mai departe, într-un ritm pe care, deşi nu-l înţelegem, ar trebui să-l acceptăm ca atare. Chit că şi pentru asta e nevoie de un efort în plus.
Pompierii olteni vor răspunde mai departe la mesajele primite, vor acţiona tot ca şi până acum, dacă nu cumva mai bine decât o fac în prezent. Însă, ar fi păcat ca spiritul de echipă, descoperit şi promovat de proaspătul pensionar, fostul comandant Năstasie, să se piardă! O stare de spirit nu se poate echivala în statistici, în planuri de management. Ea este doar ceea ce este: o stare de spirit.
Punctual, din activitatea colonelului Gheorghe Năstasie se pot desprinde multe împliniri. Însă, amintind de una, obligatoriu, trebuie să le iei în calcul şi pe celelalte. Iar pentru asta chiar nu există spaţiu tipografic…
Altfel, numai din cei doisprezece ani petrecuţi la comandă, se pot aşterne, de voie, câteva volume cu întâmplări adevărate. Bune de citit, tocmai de noi, cei cărora uneori ni se pare firesc ca ei, pompierii, să vină de fiecare dată la locul şi momentul potrivit. Aşa cum, până acum, de ce n-am recunoaşte-o, sub comanda lui Gheorghe Năstasie, s-a întâmplat întotdeauna.
