Cei care s-au încumetat să cultive în această toamnă rapiţă, cu gândul la profitul superior obţinut, comparativ cu alte culturi, ar putea avea probleme mari dacă iarna va fi geroasă şi fără zăpadă. Specialiştii, câţi au mai rămas şi fac raportări la Direcţia Agricolă, spun că rapiţa ar trebui să intre în iarnă cu cinci-şase frunze pentru a rezista, lucru care nu se întâmplă acum. Principalul motiv este că s-a cultivat târziu.
Perioada optimă de însămânţat este sfârşit de august – prima decadă a lunii septembrie, spune Olga Florica, specialist în cadrul Direcţiei Agricole.
În judeţ însă, în urma secetei cumplite de peste vară, terenul nu s-a putut pregăti. Primii stropi de ploaie i-au făcut pe agricultori să prindă curaj şi să se aventureze să semene, numai că, spune Florica, sămânţa n-a avut aderenţă la sol sau n-a avut puterea să „lupte” cu bolovanii de pe ogoare. La temperaturi de minus 25 de grade Celsius, înregistrate şi în iarna trecută, rapiţa n-are nicio şansă, rezistând până la temperaturi de maximum minus 14 – 15 grade Celsius.
„Această cultură este sensibilă, nu e ca grâul şi orzul. Perioada optimă de însămânţare s-a ratat, astfel că n-a ajuns ca acum să aibă deja cinci-şase frunze pentru a intra pregătită în iarnă. Din suprafaţa de 9.700 de hectare probabil că în primăvară o parte va fi întoarsă”, a spus Olga Florica.
Sorgul, o alternativă la cultura de porumb
Dacă fermierii se încăpăţânează să cultive rapiţă, mult mai potrivită pentru zonele mai umede, altfel însă un produs foarte bine plătit de către cei care obţin din el ulei sau combustibil bio, există şi cei care mizează pe sorg. Inclusiv agricultorii obligaţi să întoarcă, în primăvară, cultura de rapiţă, ar putea opta pentru sorg, în detrimentul porumbului sau al culturii de floarea-soarelui.
„Sorgul reprezintă o alternativă, chiar şi pentru cei care urmăresc doar să producă pentru gospodărie. Are producţie bună, superioară porumbului, rezistă mai bine la secetă şi constituie hrană deosebită pentru găinile ouătoare, în special”, a spus specialistul Direcţiei Agricole.
În 2012 s-au cultivat 3.991 hectare cu sorg, fermierii judeţului mizând însă în continuare pe culturile de porumb şi grâu, indiferent de productivitate.
Şi dacă în privinţa rapiţei trebuie să aştepte primăvara pentru a afla dacă vor investi într-o nouă cultură, cei care au preferat grâul pot sta, deocamdată, liniştiţi. Stadiul acestei culturi nu îngrijorează, însă ţăranii ar fi recunoscători dacă Dumnezeu i-ar binecuvânta cu zăpadă. S-au însămânţat cu grâu peste 100.000 hectare, alte 3.300 cu triticale, 6.320 cu orz şi numai 160 de hectare cu orzoaică de toamnă. Aproape 1.000 de hectare au fost arate, dar neînsămânţate.
Sursa: http://www.gazetanoua.ro
