După două proiecte pe PosMediu, unul pentru alimentarea cu apă şi canalizare a oraşului, iar altul pentru alimentarea cu energie regenerabilă a Căminului Cultural, Băileştiul lui Amza Pellea bifează la capitolul fonduri europene încă un proiect, de data aceasta pentru conservarea biodiversităţii, în aria naturală protejată Balta Cilieni, unde există 12 specii de păsări, mamifere, reptile, amfibieni şi peşti de importanţă naţională.
Mai puţin bogat din punctul de vedere al ariilor protejate, spre deosebire de alte zone din ţară, Doljul se bucură totuşi de atenţie când vine vorba de biodiversitate. Avem 19 arii naturale protejate prin lege, dintre care zece au caracter acvatic, una dintre ele fiind Balta Cilieni de la Băileşti. “Ariile naturale reprezintă adevărate săli de clasă în aer liber, cum ne place nouă să le numim, iar scopul nostru este tocmai acela de a constitui o bază de date, pentru a valorifica ştiinţific, dar şi expoziţional, patrimoniul natural care există la ora actuală. Judeţul Dolj cuprinde 19 arii naturale protejate, dintre care zece arii sunt de natură acvatică, printre care se numără şi Balta Cilieni, cu o suprafaţă de circa 47 de hectare. Acest lac a fost desemnat ca arie protejată prin Legea nr. 5/2000, datorită câtorva specii de peşti – guvidul de baltă, ţiparul, linul şi plevuşca”, a explicat Olivia Cioboiu, muzeograf la Muzeul Olteniei.
Fauna, protejată prin lege
Pentru ca cele 12 specii, printre care o specie de mamifere, trei de păsări, patru de reptile, două de peşti şi două de amfibieni, să fie protejate, cercetătorii implicaţi în proiect vor inventaria exemplarele şi vor crea o bază de date, pentru ca apoi să elaboreze “Planul de management în Aria Protejată Balta Cilieni – Băileşti”, după cum se numeşte proiectul accesat de Asociaţia de Dezvoltare Economico-Culturală şi Profesională din Regiunea Oltenia, în parteneriat cu Primăria Băileşti, în valoare totală de 421.195 de lei.
“Amza Pellea a făcut cunoscut Cilieniul nostru”
“Prima dată, la nivel naţional, Amza Pellea a făcut cunoscut Cilieniul nostru. Acum venim şi ne mulăm pe această Lege, nr. 5/2000, care ne dă dreptul să facem mai mult decât atât. Mă bucur că avem acest parteneriat şi am reuşit să mişcăm şi în acest sens lucrurile. Nu mulţi se îndreaptă către acest segment, de a accesa fonduri pe partea aceasta a biodiversităţii în ariile naturale. Băileştiul are numai această zonă, sunt alte localităţi din România care au mult mai multe arii prinse în Legea nr. 5/2000, şi, cu atât mai mult, trebuie să arătăm că şi în Câmpia Băileştiului oamenii se îngrijesc de natură”, a afirmat, ieri, primarul din Băileşti, Costel Pistriţu, în cadrul lansării proiectului.
“Băileştiul se face cunoscut pe zi ce trece, suntem la al treilea proiect pe Posmediu, după cel pe apă şi canalizare şi apoi cel cu energie regenerabilă pentru Casa de Cultură, iar acum implementăm unul şi pe acest segment”, a adăugat edilul. “Aş sugera să mergeţi mult mai departe cu acest proiect şi să încheiaţi un parteneriat şi cu Universitatea din Craiova, pentru ca studenţii de la Facultăţile de Geografie şi Biologie să vină şi să studieze fauna şi flora specifice acestei arii protejate”, le-a spus prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, prezent la Băileşti, celor doi parteneri din cadrul proiectului.
