Autorităţile locale şi judeţene şi-au dat mâna săptămâna trecută pentru un scop categoric – Craiova trebuie să devină Capitală Culturală Europeană în anul 2021, un titlu râvnit de alte cinci mari oraşe din ţară: Arad, Alba Iulia, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Competiţia se anunţă a fi una dificilă, chiar dură, atât prin prisma concurenţei, cât şi a propriilor mentalităţi. Dar cu un istoric cultural vechi, instituţii de prestigiu, personalităţi de marcă, evenimente de o largă diversitate şi, nu în ultimul rând, de investiţii realizate cu consecvenţă în reperele culturale ale Băniei, Craiova poate sclipi pe harta Europeană a Culturii. Împreună, oficialităţile, personalităţile, craiovenii de seamă şi de rând au ocazia să demonstreze că suntem cel puţin la fel de buni ca restul lumii. Beneficiile vor fi pe măsură – Titlul de Capitală Europeană a Culturii nu este un simplu rang, ci o întreagă industrie culturală în spatele căreia oraşul are şansa să se dezvolte pe mai multe planuri. Capitala culturală europeană poate genera avantaje substanţiale în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât şi ulterior. Este vorba de o ocazie unică de a regenera oraşul, de a-i schimba imaginea şi de a-i face publicitate la nivel european şi internațional. „Au existat multe voci care au spus că nu are ce căuta Craiova într-o astfel de competiţie, în primul rând din cauza imaginii pe care noi o avem la nivel naţional, dar cred că promovându-ne prin cultură vom înţelege cu toţii care ne este istoria, care ne sunt tradiţiile şi cultura”, este de părere primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu.
Capitală europeană a culturii este un oraş – sau mai multe – desemnat de Uniunea Europeană să deţină titlul pentru o perioadă de un an calendaristic. Programul se derulează din 1985 şi, începând din 2007, a cuplat câte un oraş din ţările Europei occidentale cu altul din ţările central şi est-europene. În 2007, capitala europeană a culturii a fost oraşul Sibiu, împreună cu oraşul Luxemburg. Practic, în anul în care un oraş este capitală europeană culturală sunt organizate o serie de evenimente culturale, şi nu numai, cu o puternică dimensiune europeană. Însă nu doar anul „regal” este important, ci şi cei care îl preced şi succes, în care prioritare sunt investiţiile, ale căror roade sunt culese ulterior.
„Cultura este o etichetă bună pentru noi”
Pregătirea pentru a deveni capitală culturală europeană poate fi o oportunitate pentru oraş. Vreme de şase ani (2015-2021) investiţiile vor fi masive şi vor genera beneficii culturale, sociale şi economice considerabile. În plus, toate acestea vor schimba imaginea urbei: vizibilitatea şi profilul vor creşte pe scară internaţională. „Încercăm să facem paşi mai mari decât alte oraşe şi să câştigăm această luptă, pentru acest lucru ne-am dat cu toţii mâna şi avem nevoie şi de sprijinul craiovenilor şi de cel al oamenilor de cultură din Craiova, care participă la spectacole şi apreciează actul de cultură. Este o investiţie care ne va aduce mari profituri culturale, economice, dar şi de imagine”, afirmă Ionuţ Pîrvulescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova. „Ne bucurăm de foarte mulţi susţinători şi admiratori a tot ce înseamnă cultură în Craiova. Nu suntem un oraş al scandalurilor şi al lucrurilor murdare. Trebuie să promovăm în continuare cultura, pentru că este o etichetă bună pentru noi”, opinează şi Oana Bică, managerul Ansamblului „Maria Tănase” din Craiova.
La fiecare euro investit, mai târziu se recuperează zece
De altfel, aceasta a fost şi ideea de la care, în 1985, ministrul de Cultură al Greciei de la acea vreme – fosta actrita Melina Mercouri, şi omologul său francez Jack Lang au venit cu ideea de a desemna un oraş capitală anuală a Culturii: pentru a aduce europenii mai aproape prin evidenţierea bogăţiei şi a diversităţii culturilor europene, a istoriei şi valorilor lor. Iar Comisia Europeană a demonstrat, în urma unui studiu din 2004, că alegerea de Capitală Europeană a Culturii a servit ca un catalizator pentru dezvoltarea culturală şi cea socio-economică a oraşelor care au deţinut acest titlu, impactul asupra lor fiind unul major. „Pentru fiecare euro investit de Sibiu în postura de capitală culturală europeană s-au recuperat mai târziu 8-10 euro”, afirmă Vlad Drăgulescu, managerul Filarmonicii „Oltenia”.
Avem instituţii de prestigiu şi mii de evenimente anual
Însă, succesul evenimentului depinde de calitatea programului, de angajamentul autorităţior publice, în special în privinţa finanţării, precum şi de implicarea părţilor interesate din domeniile economic şi social ale oraşului. „Avem cele mai multe instituţii de cultură finanţate din bugetul local sau al Consiliului Judeţean, spre deosebire de alte oraşe din România, care au multe dintre instituţii finanţate de Ministerul Culturii şi asta ne ajută foarte mult la punctaj”, este de părere Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei. „Avem instituţii de prestigiu, care nu au fost înfiinţate anul acesta sau anul trecut, ci există de zeci de ani. Avem Teatrul de Păpuşi, care ne va aduce multe puncte în această competiţie pentru că este al doilea din ţară ca şi premiere, avem un festival Shakespeare foarte bine văzut în toată lumea şi care deja are o tradiţie (…) Avem mii de evenimente culturale într-un an, asta dacă punem laolaltă toate evenimentele Filarmonicii „Oltenia”, ale Teatrului Liric, Ansamblului „Maria Tănase”, Bibliotecii Judeţene şi ale tuturor celorlalte instituţii de profil. În plus, avem cel mai bine finanţate situri arheologice din România. (…) Însumate, bugetele alocate culturii de Consiliul Local şi cel Judeţean sunt cu mult peste celelalte oraşe din ţară”, mai spune edilul urbei.
Însumate, Craiova are mai multe evenimente culturale decât a avut Sibiul
Comisia Uniunii Europene este cea care gestionează titlul şi, în fiecare an, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene desemnează în mod oficial capitalele europene ale culturii, până acum nu mai puţin de 40. Responsabil de evaluarea propunerilor de oraşe pentru titlu, în conformitate cu criteriile specificate de către Uniunea Europeană, este un juriu international de experţi culturali. „Evenimentele culturale derulate în Craiova în perioada în care nu ne pregăteam pentru a fi capitală culturală europeană sunt mult mai multe decât a avut Sibiul în anul 2007 când a fost capitală culturală europeană”, spune managerul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, Lucian Dindirică.
„Vom potenţa toate evenimentele pe care Craiova culturală le are”
În ultimii ani, multe dintre obiectivele culturale importante ale Craiovei au fost reabilitate. Printre ele s-au aflat Casa Baniei, care deţine un important tezaur de meşteşuguri şi artă tradiţională de secole, Filarmonica Oltenia, precum şi Casa Memorială „Traian Demetrescu”, actualmente Casa de Cultura a Craiovei. Totodată, Muzeul „Olteniei” a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, la fel şi Palatul „Jean Mihail” care adăposteşte Muzeul de Artă al Craiovei. Toate şi-au căpătat strălucirea de altădată. „Vom analiza tot potenţialul instituţiilor de cultură, vom identifica toate personalităţile culturale ale Craiovei şi ale zonei extrapolare, toate manifestările de tradiţie din oraş şi apoi vom încerca să potenţăm toate evenimentele pe care Craiova culturală le are. Suntem optimişti, suntem dispuşi la efort, ştim că nu este uşor, dar cu atât mai mare va fi bucuria realizării, atunci când vom primi titlul de Capitală Culturală Europeană”, precizează Antoniu Zamfir, directorul Teatrului Liric „Elena Teodorini” din Craiova.
