Un craiovean de 26 de ani a învăţat în SUA cum se...

Un craiovean de 26 de ani a învăţat în SUA cum se face agricultură: 10.000 de euro profit de pe 5 hectare

775
3
DISTRIBUIȚI
1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele(3 voturi, media: 5,00)

Bogdan Chirvăsuţă s-a născut şi a crescut la Craiova, are 26 de ani şi a absolvit o facultate de management-media în SUA. Pentru a-şi putea plăti studiile din America a lucrat la o fermă organică din Virginia. După finalizarea studiilor s-a întors rapid în România cu un singur gând: să facă legumicultură ecologică. În prezent deţine 4,5 hectare de teren agricol, 2.000 de metri pătraţi de solar, utilaje agricole şi a trecut cu brio de perioada de conversie spre cultura certificată ecologic.

„Am fost fascinat de ce am văzut în SUA. Încă din perioada când am fost student şi angajat la ferma organică din Virgina, nu am mai avut în minte decât o singură idee, îmi doream să revin cât mai repede în ţară, să cumpăr oricât de mult teren şi să mă apuc imediat de agricultură ecologică. În prezent, pot spune că am reuşit şi planul imediat următor este de extindere a afacerilor în legumicultură”, spune Bogdan Chirvăsuţă.

Prima producţie de ridichi de lună 

În prezent, Bogdan Chirvăsuţă îşi administrează singur afacerea cu legume, începând de la pregătirea terenului, cultivare, recoltare şi până la vânzarea produselor: roşii, castraveţi, varză, vinete etc. Atât de mult i-a plăcut ceea ce face încât s-a apucat şi de studii de specialitate, este student în anul III, la Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii din Craiova. Deşi a fost născut şi crescut în oraş, la Craiova, cu studii universitare în SUA, a ales să-şi stabilească acum domiciliul la ferma sa din comuna Galiciuica din judeţul Dolj.

„Cum am ajuns în ţară, imediat am căutat teren agricol. După căutări care au durat un an, cu sprijinul părinţilor (eu nu aveam suficienţi bani adunaţi) am găsit cu greu un teren convenabil. Era situat la margine de sat, cu o casă veche, dărăpănată ridicată pe teren. M-am apucat de lucru, am pus gard, am refăcut casa şi am început să ridic solariile la care tot visam. În toamna anului 2011, aveam deja cumpărate 4,5 hectare de teren, am construit două solarii de câte 500 de metri pătraţi fiecare şi am cultivat ridichi. În ianuarie 2012, aveam deja prima producţie obţinută şi am ieşit pe piaţă cu ridichi”, îşi aminteşte Bogdan Chirvăsuţă.

“Coşul de legume” livrat la domiciliu trebuie susţinut prin diversitate de produse 

Odată cu achiziţia terenurilor, fermierul a demarat şi procedura de conversie spre culturile ecologice. Simultan a continuat să facă producţie de legume care deşi era la standarde ecologice, era nevoit, conform legislaţiei în vigoare, să o vândă cu preţuri şi specificaţii similare de calitate standard, până la obţinerea certificării.

Producţia iniţială de legume a fost neaşteptat de bună şi tânărul fermier a fost nevoit să caute metode rapide de vânzare. A început cu livrări la domiciliu. Vindea la rude, prieteni, cunoştinţe, diverse persoane interesate. Ce rămânea dădea angro la intermediarii din pieţe.

„Nu aveam timp să ies cu legumele la vânzare, la tarabă, producţia fiind destul de mare. M-am gândit la gustul pe care le aveau în copilăria mea roşiile, ardeii, castraveţii şi alte legume cultivate fără îngrăţăminte chimice. Am început cu un sistem de livrări la domiciliu, aşa zisul coş de legume, sistem practicat şi de alte firme agricole. Nu era însă un sistem profitabil. Am făcut calcule peste calcule. Pentru a fi rentabil cu acest sistem aeam nevoie de minimum 50 de clienţi care să cumpere săptămânal 6-10 kilograme de legume. Însă recunosc că mai era o problemă.

Cei care apelau la acest sistem prin care eu trebuia să livrez la domiciliu legume proaspete, mai aveau o cerinţă greu de rezolvat: cereau diversitate mare a produselor din coş. La acea vreme nu aveam o ofertă diversificată. Şi mai trebuie menţionat că cererea diversificată din partea unor consumatori complică puţin producţia”, a precizat Bogdan Chirvăsuţă.

Conversia la ecologie implică costuri mari şi răbdare multă 

Conversia de la agricultură convenţională la agricultură ecologică implică parcurgerea unor etape riguroase, de-a lungul unei perioade de timp bine determinate prin legislaţia naţională şi europeană. În cazul fermei de la Galiciuica, din Dolj, procedura de conversie a fost iniţiată de fermier în mai 2011 şi s-a încheiat în mai 2013 prin obţinerea unui certificat. Pentru a respecta toate condiţiile necesare, cheltuielile nu sunt de neglijat. Fermierul trebuie să ia în calcul costurile mari cu materialul săditor şi cu substanţele de fertilizare. Din experienţă, fermierul n spune că „materialele necesare pentru conversie sunt scumpe, mai scumpe decât cele utilizate la culturi standard, se gasesc greu, eficienţa este mult scăzută şi nu în ultimul rând trebuie ţinut seama de faptul că producţia se diminuează considerabil”.

În vederea conversiei spre agricultura ecologică, la început, agricultorul trebuie să încheie un contract cu o organizaţie privată de certificare autorizată în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (în cazul fermei de la Galiciuica contractul a fost încheiat cu Austria Bio Garantie, societate cu recunoaştere internaţională în inspecţia şi certificarea în agricultură ecologică).

Fără chimicale, iar rotaţia culturilor este obligatorie

Ideea de bază care trebuie să guverneze activitatea viitorului agricultor ecologist este „fără chimicale”, după cum punctează fermierul Bogdan Chirvăsuţă.

Se porneşte cu semnarea contractului de inspecţie, toate substanţele utilizate în producţia agricolă trebuie să fie ecologice sau să se utilizeze gunoi de grajd ca îngrăşământ, tot materialul săditor trebuie să fie certificat ecologic sau poate fi convenţional, dar netratat chimic (de exemplu, e interzisă utilizarea fungicidelor) şi nu în ultimul rând rotaţia culturilor este obligatorie.

Pe toată durata conversiei produsele agricole obţinute şi comercializate sunt considerate standard şi preţurile de vânzare sunt cele obişnuite. Numai legumele care au fost cultivate exact din ziua în care fermierul obţine certificarea finală pentru agricultura ecologică di

n partea operatorului autorizat, sunt considerate bio şi se pot vinde cu preţul şi eticheta corespunzătoare.

În cazul fermei de care discutăm cheltuielile cu organismul de inspecţie au însumat 1400 de euro repartizaţi astfel: 850 de euro în 2012 şi 550 de euro în anul 2013 când s-au încheiat procedurile. Cheltuielile de certificare s-au calculat pe metru pătrat de cultură, la care s-au adăugat costurile cu deplasarea echipei de inspectori de la Bucureşti, la comuna doljeană. Fermierul şi-a certificat ecologic întreaga suprafaţă agricolă deţinută în câmp şi solarii, adică 4,5 hectare.


Producţie, costuri şi rentabilitate

La 1.000 de metri pătraţi de solar cultivaţi cu castraveţi, fermierul obţine o producţie de 12 tone. Castraveţii au fost cultivaţi în martie şi recoltarea s-a făcut în iunie. La tomate, tot la 1.000 de metri pătraţi de solar, recolta este de 18 tone. Cultivarea s-a făcut la sfârşitul lunii aprilie, recoltarea se va face spre finalul lunii iunie.

Sursă foto şi text: www.agrointel.ro



3 COMENTARII

  1. #1
    0-day Member
    Data de inscriere
     05-06-2013
    Mesaje
    1

    Bravo!

  2. #2
    Fan Stiinta
    Data de inscriere
     18-09-2008
    Locatie
     Orasul Leilor,Craiova
    Mesaje
    559

    Nu cred ca trebuie sa te pregatesti pe nu stiu unde,in locuri cu prestigiu.daca faci agricultura asa cum trebuie va iesi mereu doar ca noi nu o facem si cand cineva face cum trebuie facem si noi descoperirea ca se poate si bine

  3. #3
    Senior Member
    Data de inscriere
     02-05-2013
    Locatie
     craiova
    Mesaje
    509

    Frumos sa vezi oameni ambitiosi.

Spune-ti parerea

Pentru a putea lasa comentarii logheaza-te cu contul CraiovaForum folosind formularul din partea dreapta sau Inregistreaza-te daca nu ai cont.