Președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a întreprins, marți dimineață, o vizită de lucru la șantierul arheologic de la Răcari cu prilejul reluării activității de cercetare în perimetrul castrului roman existent, de către specialiștii Muzeului Olteniei. Cu această ocazie, Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj, a exprimat intenția administrației județene de a accesa fonduri europene pentru amenajarea, la Răcari, a unui parc arheologic interactiv, care va fi deschis vizitatorilor.
„Ne aflăm într-un loc în care Muzeul Olteniei și Consiliul Județean Dolj lucrează de mai mulți ani, într-un sit arheologic deosebit de important, care se întinde pe o suprafață de 2,5 hectare. Acest castru roman de la Răcari este al doilea ca mărime după cel de la Slăveni, din județul Olt.
În incinta castrului de la Răcari a fost semnalată prezenţa unei unităţi auxiliare de călăreţi romani de origine maură, cunoscută sub denumirea de «Numerus Maurorum», aceeași unitate fiind semnalată şi la Craiova, în legătură probabilă cu castrul de la Pelendava. Au ajuns aici în perioada imediat următoare cuceririi Daciei de către romani, ei asigurând practic patrula și paza noilor așezări cucerite.
Suntem într-un punct în care vrem să dezvoltăm un parc arheologic vizitabil. Acest șantier arheologic are toate ingredientele: este situat foarte aproape de drumul european Craiova-Filiași, are drumul județean care leagă Răcariul de Scaești și, în vecinătatea castrului, se află calea ferată.
În anii viitori, pe banii consiliului județean, dar în special pe fonduri europene, vom încerca să reconstituim cumva ceea ce a însemnat la acea vreme acest castru roman. Adică, o zonă de cazarmă, o zonă de comandament militar, o zonă de grajduri pentru cai, etc. Toată această zonă o vom amenaja de o manieră interactivă în care copiii și profesorii să poată veni, pentru a studia istoria chiar la fața locului.
În afara de acest castru de la Răcari se mai lucrează intens la Desa, pe un șantier arheologic cu multe lucruri interesante, la Cioroiu Nou și se vor demara lucrări și în comuna Fărcaș, acolo unde se pare că a funcționat una dintre cele mai vechi formațiuni statale, și anume Cnezatul lui Farcaș”, a declarat președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.
Prezent la eveniment, președintele Asociației Alexis Project, Dr. Adrian Gheorghe, unul dintre colaboratorii Muzeului Olteniei în materie de cercetare arheologică, a afirmat: „Asociația noastră lucrează în Bulgaria, Macedonia, și Turcia. În Oltenia, lucrăm pe un contract cu Muzeul Olteniei încheiat pe o perioadă de 15 ani și avem o colaborare excelentă cu Consiliul Județean Dolj.
Doljul a fost primul județ care, cu finanțare de la Ministerul Culturii și cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, a făcut cartarea tuturor celor 110 situri arheologice din județul Dolj, astfel că legea privind protecția monumentelor istorice este aplicată în litera și spiritul ei. În județul Dolj există trei situri arheologice mari din perioada romană care, prin finanțările Consiliului Județean Dolj, apar acum pe harta turistică a Olteniei.
Vreau să scot în evidență și un factor secundar dar care prin importanța lui devine primordial: infrastructura. Faptul că acum foarte multe drumuri județene sunt reabilitate și modernizate, că s-a deschis Podul de la Calafat-Vidin, plus Aeroportul din Craiova aduc un plus de turiști din partea de vest a Europei.
De asemenea, Consiliul Județean Dolj este una dintre singurele instituții din țară care a avut o preocupare în zona muzeală. A reabilitat cele trei muzee importante ale Olteniei: Secția de Științe ale Naturii, Secția de Istorie-Arheologie și Secția de Etnografie. Toate acestea s-au făcut într-un timp incredibil de scurt, prin contribuția Consiliului Județean Dolj și a Muzeului Olteniei”.
La evenimentul redeschiderii șantierului de lucrări la situl arheologic de la Răcari au mai participat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, primarul comunei Brădești, Ion Răcăreanu, precum și arheologi și specialiști ai Muzeului Olteniei.
Castrul roman de la Răcari, ca orice tabără militară romană, în vederea unei mai bune defensive, a fost prevăzut cu şanţ şi val de pământ. La începutul secolului III, conturul său a fost închis cu un puternic zid de piatră. Este de formă dreptunghiulară (170 x 140m). Cele patru colţuri au fost fiecare prevăzute cu câte un turn de supraveghere şi observaţie.
În interior au fost construite barăci pentru cazarea soldaţilor, o clădire ce găzduia comandamentul, o magazie de alimente şi alte stabilimente. Un bogat material arheologic descoperit în castru, se conservă în prezent la Muzeul Olteniei din Craiova.
Raspunde cu citat
