La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Dolj era de 660.544 persoane, din care 338.059 femei (51,2 %). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 73.687 persoane (din care, 38.322 femei). Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ (Municipiul Craiova) este de 269.506 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: Municipiul Băileşti (17.437 persoane), Municipiul Calafat (17.336 persoane) şi oraşul Filiaşi (16.900 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Poiana Mare (10.740 persoane), Sadova (7.976 persoane), Moţăţei (6.935 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Gogoşu (723 persoane), Botoşeşti-Paia (809 persoane), Seaca de Pădure (.1042 persoane). 
Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă
În municipii şi oraşe trăiesc 344037 persoane, reprezentând 52,1 % din totalul populaţiei
stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a
crescut cu 1,9 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14,7 % în totalul populaţiei stabile
a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,2 %, persoanele mature (25 –
64 ani) formează majoritatea (55,4 %), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 17,7 %
din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,4 % în totalul populaţiei
stabile. 
Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a judeţului Dolj
La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a
făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să
declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost
colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3
caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-
culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba
maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile. 
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 625797 persoane (din totalul celor 660544
persoane). S-au declarat români 594841 persoane (95,1 %). Populaţia de etnie maghiară înregistrată
la recensământ a fost de 192 persoane (0,03 %), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de
29839 persoane (4,8 %). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste
50 sunt: macedoneni (134 de persoane), sârbi (99 de persoane), greci (91 de persoane), italieni (68
de persoane), bulgari (65 de persoane), germani şi evrei (câte 60 de persoane fiecare).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie
romă (de la 4,3 % la 4,8 %) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie română (de la 95,5 % la
95,1 %).
Potrivit liberei declaraţii a celor 625943 persoane care au declarat limba maternă, structura
populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 96,5 % limba română reprezintă prima
limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar limba romani pentru 3,4 % din totalul
populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile maghiară, macedoneană
şi sârbă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru 2 persoane din 10000 care fac parte din populaţia
stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,07 % din
populaţia stabilă.
Structura confesională a fost declarată de 626089 persoane din totalul populaţiei stabile şi
arată că 98,9 % dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 0,3 % s-au
declarat de religie penticostală, 0,2 % de religie adventistă de ziua a şaptea, iar 0,1 % romano-
catolică. Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,5 % din total. S-au
declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,04 % din totalul populaţiei.
Structura popula ţiei stabile pe stări civile
Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 49,7 % sunt persoane care au starea civilă legală
de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 163047 bărbaţi şi 165162 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o
proporţie de 36,0 %, persoanele văduve reprezintă 10,8 % din totalul populaţiei stabile, iar
persoanele divorţate deţin o pondere de 3,5 %. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 21688
persoane. Informaţia privind starea civilă legală nu a fost disponibilă pentru 76 persoane. 3
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 43,7 % au nivel scăzut de educaţie (primar,
gimnazial sau fără şcoală absolvită), 42,0 % nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de
maiştri) şi 14,3 % nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 8106 persoane analfabete.
Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate 
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu
fac parte din populaţia stabilă, este de 15175 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de
emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al
recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi
nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.
