Campania de cercetări arheologice sistematice din localitatea Desa, a XIII-a la număr, a demarat în această lună, la punctul “Castraviţa” din judeţul Dolj, cu o descoperire de excepţie. Ea a fost posibilă datorită sprijinului financiar al Consiliului Judeţean Dolj prin coordonarea Muzeului Olteniei Craiova. De altfel, întreaga activitate arheologică este susţinută cu bani de la administraţia judeţeană. În calitate de partener, la cercetări participă şi Universitatea din Craiova prin Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Departamentul de Istorie şi Relaţii Internaţionale.
Specialiştii afirmă că această campanie de săpături se anunţă promiţătoare, având în vedere că încă din a doua zi de cercetări, arheologii au scos la iveală urme care dovedesc locuirea acestei zone de către celţii din tribul scordiscilor, în a doua Epocă a Fierului, aproximativ în perioada dintre anii 200 a. Chr. – 80 a. Chr. Descoperirile excepţionale s-au făcut şi datorită a două investiţii importante ale Consiliului Judeţean Dolj – scanarea geofizică a sitului, din anul 2011, şi achiziţionarea unui performant detector de metale profesional. Concret, este vorba de două morminte de incineraţie aparţinând unor războinici.
Artefactele depuse ca ofrandă în aceste morminte se compun din: butoni de centură, un cuţit de bărbierit, o brăţară de mână, o zăbală de cal şi, cele mai importante piese, două spade, în teacă, îndoite ritual, precum şi două umbo de scut (partea centrală, metalică, a scuturilor care, de regulă, erau confecţionate din lemn).
Pe baza acestui inventar funerar, arheologii presupun că este vorba de două persoane cu un statut social deosebit, probabil membri ai aristocraţiei militare conducătoare. Aceste două morminte par a indica prezenţa unui cimitir celtic, luând în considerare că şi în anii trecuţi au mai fost făcute astfel de descoperiri.
Punctul “Castraviţa”, aflat pe malul Dunării, unde se desfăşoară săpăturile arheologice, este unul deosebit de spectaculos, având în vedere că fiecare campanie a surprins prin descoperirile făcute: cele mai vechi morminte de incineraţie din sud-estul Europei (cca. 2300 a. Chr. – 1900 a. Chr., Epoca Bronzului), morminte tumulare ale unor războinici iliri din Prima Epocă a Fierului (cca. 800 a. Chr. – 650 a. Chr.), cimitirul celtic, cel mai vechi castru din piatră ridicat pe teritoriul Olteniei, încă din vremea împăratului roman Domiţian, un mormânt carpic cu depunerea rituală a unui lup, precum şi un tezaur cu monede din aur, unic în felul său, datat în sec. XIX.
Din echipa ştiinţifică a şantierului arheologic fac parte: prof. univ dr. Petre Gherghe (Universitatea din Craiova), dr. Florin Ridiche (manager Muzeul Olteniei Craiova), prof. Iulian Popescu (Şcoala Specială “SF.VASILE” Craiova), prof. Cristian Ceacîru (Şc. Seaca de Pădure), prof. Lucian Popescu-Vava (Şc. Unirea), prof. Marius Bâsceanu (Şc. Cârna), prof. Ana-Maria Băluţă (Şc. Măceşu de Jos), studenţii Mara Buligă (Universitatea din Bucureşti) şi Marius Şelevartă (Universitatea din Craiova), precum şi voluntarii William Miller (Catholic University of America, Washington, SUA), dr. Emilian Teleaga (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti/docent Vorgeschichtlicher Seminar Philipps-Universität, Marburg, Germania), prof. Ionela Popescu-Vava (Grădiniţa “Phoenix”, Craiova), cât şi elevii voluntari de la Şcoala Gimnazială Desa, Colegiul Naţional Economic “Gh. Chiţu” Craiova şi Colegiul Naţional “Elena Cuza” Craiova.
În demersul arheologic, Muzeul Olteniei a fost susţinut pentru derularea cercetărilor şi de Ocolului Silvic Calafat, Primăria comunei Desa şi de prof. Marian Oprişan, reprezentantul Asociaţiei Culturale “Castraviţa” din Desa.
Raspunde cu citat
