Administrația Bazinală de Apă (ABA) Jiu a celebrat ieri, 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede. Tema din acest an, “Zonele umede şi Agricultura”, atrage atenţia asupra unui alt rol al acestor zone, acela de infrastructură naturală ce susţine agricultura. Zonele umede, considerate până nu demult pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc de fapt soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii. Cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor.
Din anul 1991, România a desemnat 19 zone umede de importanţă internaţională sau situri Ramsar, cu o suprafață totală de 1.158.448 hectare după cum urmează:
1991: Delta Dunării;
2001: Insula Mică a Brăilei;
2006: Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol, Lunca Mureşului;
2011: Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porţile de Fier, Tinovul Poiana Stampei;
2012: Bistreţ, Iezerul Călăraşi, Confluenţa Olt-Dunăre, Suhaia;
2013: Blahniţa, Braţul Borcea, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Canaralele de la Hârşova,
Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac, Confluenţa Jiu-Dunăre, Dunărea Veche-Braţul Măcin, iar Bistreţ, Suhaia şi Iezerul Călăraşi sunt situri Ramsar transfrontaliere, managementul lor realizându-se prin colaborarea autorităţilor în domeniu din România şi Bulgaria.
În ceea ce priveşte statutul de protecţie şi conservare al acestora, datorită diversităţii biologice şi pe baza criteriilor ştiinţifice, siturile Ramsar din România au fost desemnate atât parcuri naturale, rezervaţii naturale, situri Natura 2000 sau rezervaţii ale biosferei.
Dintre toate zonele umede desemnate în România, Lacul Techirghiol este singura zonă unde Administrația Națională ”Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral este partener la custodia ariei naturale protejate, participând la activităţile de protecţie şi management ale zonei umede.
