Joia Mare este ziua în care morții din satul doljean Salcia sunt strigați și bociți de rude. Oamenii se trezesc dis-de-dimineață și merg în cimitirul unde se odihnesc cei trecuți în neființă, pentru a le încălzi, într-un ritual vechi de decenii, trupurile și sufletele, și pentru a-i face să se întoarcă acasă. Focuri mari sunt aprise lângă cruci și pe morminte, iar plânsetele și jalea cuprind toată așezarea.
Ceremonia este considerată profană de fețele bisericești, dar oamenii o repetă an de an. Până în zori, localnicii fac focuri mari, apoi își strigă morții și le tămâie locurile de odihnă veșnică. Bocetele sunt tulburătoare, atmosfera este încărcată de durere, iar cimitirul pare un tărâm supranatural.
Oamenii povestec că, încălzite de foc, trupurile morților se ridică din morminte și își pot vedea rudele în viață, dar și locurile unde au trăit. Răposații sunt implorați să se întoarcă. Ritualul trebuie înfăptuit pentru ca sufletele lor să fie liniștite. Altfel, morții se supără.
La finalul ceremoniei, un ultim mare foc este aprins în mijlocul cimitirului.