Șase dosare penale și amenzi de 480.000 de lei. Este bilanțul primelor 9 luni de controale ale inspectorilor ITM pentru depistarea angajatorilor care nu întocmesc contracte individuale de muncă. „Munca fără forme legale are consecinţe atât asupra lucrătorului, cât şi asupra angajatorului, în sensul că: persoana care prestează muncă fără forme legale este lipsită de protecţie socială în perioada prestării muncii, precum şi ulterior, iar angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a responsabiliza lucrătorul pentru eventualele pagube produse de acesta”, a declarat Cătălin Mohora, inspector șef ITM Dolj.
Pentru utilizarea muncii fără forme legale de angajare, 35 societăți au fost sancționate contravențional cu amendă în valoare de 480.000 lei. Cei 35 de angajatori aveau angajate la negru 48 de persoane. Pe lângă aceștia, inspectorii de muncă au făcut 6 propuneri de cercetare penală pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără contracte individuale. Cei 6 angajatori desfășurau activitate fără a avea întocmite forme legale de angajare pentru 35 de persoane.
Pentru a combate munca la negru, inspectorii ITM fac periodic controale la societățile pe care le bănuiesc de practici „neortodoxe”. Așa se face că, față de alți ani, numărul persoanelor depistate fără acte a scăzut. Angajatorii au găsit, însă, o altă modalitate de a fenta sistemul, munca ”la gri”, când angajatorii fie fac contracte pe 2 sau 4 ore în loc de 8, fie nu le dau oamenilor nici măcar minimul pe economie. „Fenomenul muncii la gri se manifestă sub mai multe forme: sunt contracte de muncă întocmite fictiv, nu sunt declarate în aplicația Revisal sau sunt modificate clauzele contractuale (sunt semnate de angajat, dar nu sunt date angajatului și între timp sunt modificate de angajator); sau se acceptă de către salariat anumite clauze cu privire la timpul de lucru, o evidență diminuată a salariului, mergându-se la minimul pe economie și trebuie să vă spun că odată cu majorarea minimului pe economie identificăm sau ne sunt sesizate tot mai multe aspecte de neasigurare a minimului pe economie. În loc că asigure 925 de lei cât ar trebui să fie minimul pe economie se dau 800 de lei, iar restul bonuri de masă și astfel oamenii sunt păcăliți. Mulți nu știu că bonurile de masă nu suplimentează salariul pentru a ajunge la minimul pe economie și mai grav se plătește sub minimul pe economie, 700-800 de lei, se practică mai ales în locații de alimentație pulică sau prestări servicii în târgurile comerciale, spălătorii, vulcanizări „, a adăugat Cătălin Mohora.
Editeaza
