În Oltenia, puține femei mai ”intră în război”, ca să bată cu furculița fiecare fir de lână în urzeala de bumbac. Însă, în localitatea doljeană Bechet, din Lunca Dunării, într-un mic atelier, o mână de femei s-a pus în slujba tradiției reușind să țină viu meșteșugul. De 15 ani, casa, atelierul și însăși cea care a vrut cu tărie să nu fie uitate, Antoneta Nadu (foto principală), sunt exemple vii că meșteșugul țesutului poate fi păstrat cu succes și făcut cunoscut în lume.
”Când merg la expoziții și târguri, mă simt o româncă adevărată, o adevărată oltencuță. Deși sunt în vârstă, tot o oltencuță sunt”, obișnuiește să explice, cu zâmbetul pe buze, Antoneta Radu, cea mai cunoscută creatoare de covoare din Oltenia. De o blândețe și amabilitate cum rar mai întâlnești, doamna Antoneta Nadu este genul de om pe care nu-l poți uita.
Cu covorul la ”picioarele” Europei
A fost profesoară de biologie, iar odată cu vârsta pensionării s-a hotărât să ridice pasiunea pentru croșetat, tricotat și țesut la rang de artă. Și cunoscătorii îi apreciează creațiile. Dar și oamenii simpli ori importanți pe care i-a cunoscut în diferite colțuri ale lumii, unde a fost invitată să-și expună covoarele tradiționale: Italia, Franța, Spania, Grecia, Slovenia, Bulgaria, Germania, Austria, Ungaria, Marea Britanie și chiar Emiratele Arabe, la Dubai. Iar aici însuși șeicul a fost atras de covorul oltenesc cu ”două fețe”. ”La o expoziție la care am participat în Dubai, șeicul a venit la standul meu și a pipăit covoarele, le-a întors pe față și pe dos și contrariat m-a întrebat cum de au două fețe. La ei, covoarele au doar o față, pe o parte. A fost foarte încântat de tehnica noastră. Deși nu a cumpărat niciun covor – a luat alte obiecte lucrate în România, care se asemănau mai mult cu stilul lor – m-am bucurat enorm că i-au atras atenția covoarele noastre oltenești„, își amintește cu bucurie Antoneta Nadu. Și nu e de mirare că oamenii sunt atrași la standul artistei: motivele populare din covoare și carpete sunt viu colorate și prezintă elemente din natură: flori, copaci, păsări. ”80% din ceea ce facem în atelier sunt modele tradiționale specifice zonei de sud a Olteniei, în care predomină elementele decorative florale, zoomorfe si antropomorfe, explică creatoarea. 
A țesut covorul pentru Gala Premiilor Gopo
O comandă specială a venit, însă, în 2014, de la Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc: realizarea covorului roșu pe care invitații au pășit pentru decernarea Premiilor Gopo. La eveniment a stat țanțoș și un război de țesut la care s-au încumetat să bată firele și vedete ale cinematografiei autohtone (foto arhiva Galei Premiilor Gopo).
Un plus adus Conacului din Măldărești
Fostă casă boierească realizată la 1850, Conacul de la Măldărești, județul Vâlcea, unde sunt și culele cu același nume, a fost complet reabilitat cu fonduri europene de doi tineri din Craiova și transformat în pensiune. Pentru ca aerul să fie perfect sincronizat cu cel din secolul XIX, proprietarii au dorit să-l amenajeze așa cum a fost odinioară. Iar covoarele le-au comandat la atelierul Antonetei Nadu. 
Totul este natural și creat manual
Cinci angajate creează, în prezent, obiectele de artizanat în atelier. Florica și Florența, pe care le-am găsit lucrând fiecare, în războiul de țesut (foto), la două covoare cu tema ”pomul vieții”. ”Un covor ca ăsta (cel la care lucrează n.r.) e gata cam într-o lună. Dar durata de lucru depinde de modelul cerut, de complexitate, detalii, numărul de culori și de mărimea dorită”, explică tanti Florica, veterană în atelierul unde este angajată de 15 ani. Ea și tanti Florența vin cinci zile pe săptămână la atelier și lucrează cu ”normă întreagă”.
Celelalte trei femei, din care una din Dăbuleni, lucrează în casele lor comenzile primite de ”managerul” afacerii cu țesături tradiționale, Antoneta Nadu. De la ea au învățat meșteșugul. La rându-i, muzeografii din zonă au încurajat-o să se îngrijească în continuare de arta țesătoriei. ”Țesăturile sunt doar din lână și bumbac și sunt realizate manual dupa metodele tradiționale pe care le-am moștenit din familie. Războaiele de țesut sunt și ele tradiționale, din lemn, în care lucrăm pe orizontală sau pe verticală, iar vopseaua e obținută de asemenea după o rețetă veche, din flori care cresc în zona noastră”, explică doamna Nadu.
Atelierul artistei poate fi vizitat de curioși. Procesul de lucru al covoarelor poate fi urmărit pe viu, însă vizita trebuie anunțată în prealabil. Atelierul se află în Bechet, județul Dolj, pe Strada Brâncoveanu, la nr.14, în spatele Primăriei. De asemenea, pe site-ul oficial al atelierului www.artalasat.ro puteți afla mai multe despre țesutul covoarelor și a altor obiecte de artizanat.
Foto: Ana-Maria Gebăilă
Raspunde cu citat
