Doljenii, printre cei mai securizaţi români. Trei mii sunt abonaţi la firmele de securitate

Cei mai mulţi abonaţi sunt la dispeceratele din Capitală – aproape 34.000 (29.200 în 2011), 7.500 în Constanţa (6.650 în 2011), 7.900 în Cluj (7.100 în 2011), 6.600 în Iaşi (4.868), 3.500 în Mureş (1.780), 3.000 în Dolj (2.433).

Totodată, anul trecut, Direcţia de Ordine Publică a aprobat funcţionarea a 45 de dispecerate de monitorizare şi intervenţie. În total, există 437 dispecerate în toată ţara.

„Societăţile specializate care desfăşoară activităţi de monitorizare sunt în Bucureşti – 90 dispecerate, Constanţa – 38, Cluj – 20, Iaşi – 17, Mureş – 15 şi Dolj – 14”, precizează poliţiştii.

Dacă hoţii intenţionează să pătrundă într-o locuinţă, imediat se declanşează alarma iar angajaţii de la firmele de pază au obligaţia de a ajunge la destinaţie în maximum 15 minute, dacă este vorba despre mediul urban şi în cel mult 30 de minute în mediul rural.

„Potrivit art. 97 din HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici au obligaţia de a asigura timpii de intervenţie asumaţi contractual, fără a depăşi 15 minute în localităţile urbane, respectiv 30 de minute în cele rurale şi de a lua, până la intervenţia organelor judiciare, primele măsuri necesare conservării urmelor infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă”, au explicat oficialii Direcţiei de Ordine Publică.

În mai mult de o jumătate din cazurile constatate de poliţişti, hoţii au acţionat prin escaladare, forţarea uşilor şi ferestrelor şi ruperea lacătelor sau a încuietorilor.

Sunt şi cazuri când suspecţii pătrund în locuinţe pentru că găsesc uşile sau geamurile deschise, de multe ori primind chiar consimţământul proprietarilor, care se lasă păcăliţi de hoţii care le spun că sunt angajaţi la Enel, Distrigaz sau că sunt trimişi de rude din străinătate.

În mediul urban sunt vizate zonele aglomerate, cartierele intens populate din apropierea gărilor şi autogărilor, unde locuinţele sunt situate de-a lungul arterelor principale iar cartierele sunt relativ noi, în mod deosebit acolo unde sunt construite vile, potrivit unor informaţii remise AGERPRES de oficiali ai Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii (ICPC).

În localităţile urbane mici sunt preferate zonele mărginaşe, unde imobilele sunt răzleţe iar iluminatul este precar.

Potrivit ICPC, hoţii caută îndeosebi bani (30% din cazuri), aparatură electronică, audio, video (21% din cazuri), telefoane mobile (16% din cazuri), bijuterii (13% din cazuri), aparate folosite în construcţii (11% din cazuri), dar şi articole vestimentare, produse alimentare, electrocasnice, băuturi alcoolice sau materiale de construcţii.

În cazul furturilor din locuinţe sesizate la Poliţia Capitalei, în 2012 au fost înregistrate peste 2.900 de astfel de fapte, fiind o situaţie similară anului anterior, precizau pentru AGERPRES oficiali ai instituţiei.

Poliţiştii bucureşteni au concluzionat, în urma cercetărilor, că infracţiunile săvârşite prin efracţie au scăzut anul trecut cu 13% comparativ cu 2011 şi au crescut cu 34% cele comise prin escaladare. Peste 80% din totalul infracţiunilor referitoare la furturile din locuinţe au fost cu autor necunoscut.

„32% din infracţiunile de furt din locuinţe au fost săvârşite ca urmare a lipsei măsurilor minime de autoprotecţie: uşi neasigurate, împrietenire, pătrunderea în interiorul locuinţei prin geamurile deschise”, relevă datele Poliţiei.

Mulţi dintre infractori au pătruns în locuinţe dându-şi o identitate falsă.

„Caracteristica anului 2012 a constat în creşterea furturilor din locuinţe ce au avut ca mod de operare declinarea de calităţi oficiale (Enel, Distrigaz, primărie, dezinsecţie etc.) sau alte calităţi (împrietenire, rude din străinătate), săvârşite îndeosebi în dauna persoanelor vârstnice. Au fost cercetate 552 de persoane, faţă de 38% dintre acestea luându-se măsuri privative de libertate”, au precizat pentru AGERPRES oficiali din Poliţia Capitalei.

Specialiştii Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii spun că profilul unui astfel de infractor, specializat în furturile din locuinţe, este bine conturat. Infractorii sunt de obicei bărbaţi, uneori minori, cu vârste între 14 şi 40 de ani, cetăţeni români, fără ocupaţie, provin din familii cu condiţii economice precare, au studii generale, sunt necăsătoriţi sau trăiesc în concubinaj, au antecedente penale, sunt domiciliaţi în localitatea respectivă sau în cele limitrofe.

Cauzele care favorizează acţiunile hoţilor sunt: neglijenţa în asigurarea căilor de acces în locuinţă prin lipsa sistemelor de alarmă şi a gratiilor, tendinţa de a păstra sume mari de bani, bunuri şi valori în locuinţe, încrederea exagerată şi permiterea pătrunderii în casă a unor persoane necunoscute, vulnerabilităţi ale persoanelor din locuinţe, fiind vizaţi în special bătrânii şi persoanele singure, care au handicapuri sau grave probleme cu vederea.

Pentru a-i informa pe cetăţeni cu privire la riscurile la care se expun dacă nu sunt vigilenţi, poliţiştii Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii au desfăşurat anul trecut o campanie naţională de informare denumită „Fii precaut. Hoţii nu dorm!”, în care au fost date oamenilor peste 300.000 de flyere, 5.000 de afişe şi a fost realizată o grilă de evaluare a gradului de vulnerabilitate a locuinţei prin prisma atitudinii fiecăruia în diverse situaţii cu incidenţă asupra siguranţei propriului apartament.

Potrivit şefului Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, Constantin Stroescu, în aproximativ două săptămâni urmează să fie lansată o nouă campanie de prevenire a furturilor din locuinţe, în parteneriat cu o societate de asigurări, scopul fiind scăderea infracţiunilor de acest tip, lucru care este urmărit atât de poliţişti, cât şi de firmele de asigurări care vor să scadă daunele produse în urma unor fapte de acest gen.

Sursa: AGERPRES