În comunele doljene, au început pregătirile pentru masa de Paște. În Giubega, Cioroiași, Mârșani sau Poiana Mare, a doua si a treia zi de Paște se organizează hora de pomană în memoria celor decedați. Nea’ Iulică Băluță este un veritabil gospodar din comuna Giubega, care și în acest an păstrează tradiția și cumpără un miel. Tainele culinare nu sunt un mister pentru giubegean, acesta lăudându-se că deține un as în mânecă în ceea ce privește pregatirea blănosului melinos.
După spusele lui nea’ Iulică, ,,puţini ştiu să aleagă un miel”. Mielul, dacă nu are cinci kilograme, nu e bun. Dacă e prea mic, carnea e prea fragedă şi se desface toată când faci mâncarea. Nici prea mare nu trebuie să fie, că altfel e prea gras şi iarăşi nu e chiar bună mâncarea”, explică bărbatul. Din vorbă în vorbă, giubegeanul vorbește și despre regulile de tăiere pe care le impune Uniunea Europeană: ,,Asomator? nu are nimeni pe aici, şi acum e greu şi cu luatul mieilor, că ar trebui să îi duc la un abator dacă vreau să îl tai”, povestește acesta.
Regulile UE nu sunt și regulile noastre
Teoretic, orice miel trebuie sacrificat doar în abator şi asomat, adică anesteziat înainte de tăiere, dar normele europene sunt pentru europeni, nu şi pentru români. Aşa că mergem, în continuare, pe metoda tradiţională. Clientul alege mielul, iar ciobanii îl pun la pachet, fără asomator şi fară să îi facă vreo analiză în laboratoarele de specialitate.
Pregătirea mielului nu este singura preocupare pentru nea’ Iulică. Acesta are o listă mai mare de bucate pentru că, pe lăngă masa de Paște, se pregătește și pentru hora de pomană.
De la masa de Paște, la hora de pomană
În anumite comune și sate, precum Giubega, Cioroiași, Mârșani sau Poiana Mare, a doua si a treia zi de Paște se organizează hora de pomană în memoria celor decedați. Tradiția diferă de la o zonă la alta. În comuna Giubega, familiile decedaților pregatesc 44 de plăsuțe cu cozonac, ouă roșii, prăjituri și vin, după posibilitățile fiecăruia. ,,Lăutarii cântă o melodie pentru fiecare mort, aleasă de rudele acestuia. Unii preferă hora de mână, alții ungurica, galaonul, dainița sau chiar sârba. Cele 44 de plăsute se împart celor ce participă la horă. Ultimul primește, pe langa plasuță, și o damigeană cu vin”, spun sătenii.
Nea’ Iulică ne mărturisește că de Paște este singura perioadă din an în care îi are alături pe toți nepoții, inclusiv pe cei plecați în străinatate. Nepoțeii vor participa la hora de pomană și vor fi răsplătiți cu o sumă considerabilă agonisită din pensia modestă a bunicului Iulică.
de Nicoleta Vărzaru și Adina Bechet
Raspunde cu citat
