Primul cadru de nădejde ar fi Gheorghe Falcă, primar de pomină la Arad, fin al şefului statului, vicepreşedinte şi om influent la vârful PDL. Despre dumnealui umblă vorba că, împreună cu amicul Igaş, bănăţean de frunce, controlează şi învârte cu folos contrabanda de pe graniţa de Vest. E posesorul unei averi impresionante, cu proprietăţi în buricul târgului (pe care-l păstoreşte) şi în împrejurimi. Păcat era ca, având pâinea şi cuţitul, să nu-şi facă lui parte! Domnul Falcă e, ca să zic aşa, modelul de edil şef portocaliu din iepoca Băsescu. Adică, unul care, deşi are dosare de urmărire penală, a reuşit să se descurce cu Justiţia, n-a ajuns la pârnaie, ca alde Gutău sau Solomon.


Al doilea etalon al pleiadei cu care domnul Băsescu s-a croit să „reformeze” România e Elena Udrea, blonda teribilă, sexoasă peste poate, a politicii dâmboviţene. Împinsă din spate de preşedinte, Lenuţa din Pleşcoi a bătut toate recordurile parvenirii, de la anonima funcţionară la primărie la sinecura de consilier la Cotroceni, lider la vârful PDL, ministru la „Dezvoltare” şi, ţineţi-vă bine! - lector universitar la o „particulară”. Un veritabil exemplu de succes, mai ceva decât... succesurile mezinei prezidenţiale! Împreună cu consortul Cocoş, e amestecată în felurite afaceri dubioase, însă, câtă vreme e protejată şi pupila, nu spunem cui, persoană importantă! - DNA-ul şi ANAF-ul n-au a se atinge de dânsa nici măcar cu o floare.


Al treilea pe listă ar urma Adriean Videanu. Fost primar general al Capitalei, fost ministru pe la Economie şi, cât pe-aci, într-o vreme, să ajungă premier. De ţinut minte celebra borduriadă, de pe vremea căreia el şi clientela selectă de partid au tras la greu foloase. Lovitura cea mai mare a dat-o prin adjudecarea unor privatizări bănoase Marmosinul, de pe urma căruia bagă anual la teşcherea dividente de milioane de euroi, e un argument elocvent. Domnul Videanu poate fi luat ca un caz strălucit de bisnismen, descurcăreţ în bătăliile politice. Devenit o persoană prea vizibilă, de când cu Palatul acela turnat peste pământurile unui cimitir, s-a retras strategic în Modrogan ca să sprijine mai bine cu expertiza sa partidul.


În panoplia de activişti portocalii de nădejde, selectaţi după chipul şi asemănarea domnului Băsescu, trebuie incluşi „Dragă Stolo”, cel îmbolnăvit subit, apoi resuscitat subit şi amestecat în afacerea băieţilor deştepţi de la Alro, ministrul cu studii întârziate şi obscure Traian Igaş, gospodarul sistemului de învăţământ Funeriu, „cel mai mare mafiot din Bănie”, Radu Berceanu, miss Roberta Anastase, care vede „la dublu” voturile „pentru” etc. Ăştia, şi alţii la fel, sunt oamenii preşedintelui, cei pe care i-a pus în funcţii şi cu aportul cărora a adus ţara în sapă de lemn.
Vârful de lance al măreţului său demers reformator e nulitatea absolută Emil Boc, secondat de miniştri fantomă, precum Ialomiţianu şi Botiş.



Sursa: gazetanoua.ro