Perspectiva în agricultura românească este sumbră, mai ales în sectoarele legumicole, care presupun irigarea culturii pe toată perioada acesteia. Zona legumicolă din Olt este afectată din cauza cheltuielilor foarte mari solicitate de irigarea culturilor, în special prin faptul că, de doi ani, subvenţia la energia electrică a fost sistată. Legumicultorii oltenii se declară învinşi de modul în care Guvernul înţelege să sprijine sectorul agricol, şi consideră că, în scurt timp, vor îngroşa rândurile asistaţilor sociali.

Fără subvenţii de doi ani

Până în anul 2009 statul a subvenţionat o parte din valoarea energiei electrice necesară pentru irigaţii, fapt ce a permis agricultorilor să menţină şi chiar să dezvolte suprafeţele exploatate. Cei mai afectaţi de sistarea subvenţiei sunt legumicultorii, care se confruntă cu un impact economic negativ, şi sunt pe punctul de a renunţa la afaceri.

*

„Staţiile de pompare sunt învechite şi consumă foarte multă energie electrică. Acestea sunt folosite doar la sfârşit de săptămână şi noaptea, când tariful este mai mic. Chiar şi aşa, cheltuielile lunare pentru a iriga un hectar de teren cultivat cu legume se ridică la 40 milioane lei vechi”, ne-a declarat Florin Ciobanu, preşedinte Agrostar Olt, şi legumicultor în zona Strejeşti.


Pentru că statul n-a avut o strategie în ceea ce priveşte dezvoltarea sau măcar conservarea sistemului de irigaţii, acesta este distrus în mare parte.

*

„S-a furat destul de mult din componentele sistemului de irigaţii. Mai funcţionau în zonele Strejeşti şi Corabia, unde erau folosite de legumicultori, dar de doi ani, de când nu mai sunt subvenţii, nu se mai folosesc, nu mai sunt păzite şi au început să dispară. Se fură hidranţi şi se vând la fier vechi, şi nicio autoritate nu intervine pentru a controla aceste vânzări. Dacă nici acum, în ultimul moment, nu se intervine, vom avea mari probleme”, a mai spus Ciobanu.

„Vom deveni asistaţi sociali”

Cheltuielile foarte mari pentru irigare îi determină pe legumicultorii olteni să renunţe la micile afaceri.

*

„Nu ne permitem să cheltuim atât de mult pentru a iriga. Unii dintre legumicultori au irigat anul trecut din fântâni, ceea ce a dus la costuri foarte mari la energie şi instalaţii”, a precizat legumicultorul.

*

Consecinţele lipsei de subvenţii şi a implicării statului în această problemă au început să fie evidente - producţiile au scăzut, importurile sunt masive, iar agricultura se prăbuşeşte.


„Dacă nu păstrăm ce a mai rămas din sistemul de irigaţii, va fi un dezastru naţional. Dacă nici noi nu mai putem produce, din legumicultori vom deveni asistaţi sociali”, a conchis Ciobanu.

Energie electrică la tarif de consumatori

Maricica Şurloiu, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Strejeşti, a participat la o şedinţă cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, pentru a obţine un minim ajutor.


„Tocmai am ieşit de la o întâlnire la Minister, ce a avut ca temă începerea campaniei de irigaţii din luna aprilie, la care am participat mai multe judeţe din ţară. Noi am cerut să se reglementeze obţinerea de energie la tarif de consumator, fără taxe de putere, aşa cum se fac facturile acum, cum se umflă. Am mai discutat despre constituirea de federaţii, pentru a prelua noi în administrare canale de irigaţii de la Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF)”,ne-a declarat preşedintele.

*

E greu, ne tot milogim”

Odată cu subvenţiile pentru energia electrică, utilizatorii de apă primeau şi o sumă de bani cu care plăteau angajaţi care să păzescă sistemele de irigaţii, fără de care agricultura nu poate supravieţui pe termen lung. De la dispariţia ajutorului financiar, agricultorii nu-şi mai pot permite să plătească pază. Instalaţiile de irigaţii sunt în administrarea ANIF, instituţie care nu se ocupă şi de paza acestora, de aceea utilizatorii de apă olteni doresc să preia aceste instalaţii.

Subvenţii pentru irigaţii, în viitorul apropiat, nu se întrevăd, de aceea, în special legumicultorii îşi fac de acum socotelile.


„Am discutat şi despre subvenţii, sunt blocate, nu ne-au spus că nu ne-ar mai da nimic, niciodată, ci că se face o organizare, o regândire. Nu vom reuşi să irigăm pe cont propriu, nu cred că dacă se stabileşte energia asta la preţ de consumator, vom avea cheltuieli mai mici. Strejeşti este zonă legumicolă, acolo se irigă de la începutul campaniei până la sfârşit, trebuie să irigăm zi de zi cu motoare vechi, mari consumatoare de energie, iar factura va fi foarte mare. E greu, ne tot milogim, dar nu rezolvăm mare lucru”,a mai spus Şurloiu.

Fondurile europene, sursă pentru refacerea sistemului de irigaţii

O ultimă şansă pentru folosirea în viitor a sistemului de irigaţii ar fi refacerea acestuia din fonduri europene nerambursabile, însă accesarea lor este dificilă. Asociaţia din Strejeşti a depus un asemenea proiect, care a fost respins.
Ilie Popescu, patronul unei societăţi agricole din Oporelu, analizează posibilităţile financiare de realizare a unui sistem de irigaţii.

*

„Având în vedere schimbările climaterice din ultima perioadă, consider că perspectiva este crearea de sisteme de irigaţii, pentru că apa este esenţială pentru agricultură, altfel nu se poate”,a spus Popescu.

*

Acesta deţine 250 ha teren în localitatea Piatra Olt, şi doreşte să achiziţioneze o staţie de pompare, având o sursă de apă în apropiere, însă costurile instalaţiei sunt foarte mari, aproximativ 400.000 euro. O posibilitate ar fi accesarea unor fonduri europene, care să reducă din costul cofinanţării.



Sursa: gazetanoua.ro