Care dintre subvenţiile acordate de APIA este cea mai accesată de agricultorii olteni?
În acest moment, derulăm campania de primiri cereri de sprijin pe suprafaţă, în perioada 1 martie-16 mai. Din numărul total de cereri programate la nivelul centrului judeţean Olt, de 42.825, din care s-au primit 37.125, dar majoritatea fermierilor se va prezenta de acum încolo, la sfârşitul perioadei. 36.352 cereri au fost trimise folosind aplicaţia electronică IPA on-line, iar 793 au fost primite clasic, dar vor fi introduse de către noi în respectiva aplicaţie. Ne-am propus anul acesta, şi cred că ne vom atinge obiectivul, ca să primim toate cererile de sprijin în format electronic. Acest lucru ne va ajuta foarte mult, în primul rând, pentru a elimina supradeclarările şi poziţionările greşite, pentru a fi mai simplu în momentul controlului administrativ. Astfel avem mari speranţe că de la 1 decembrie vom putea demara plăţile pentru campania 2011. Da, plata pe suprafaţă este cea mai accesată subvenţie, pentru că este măsura prin care se derulează cele mai mari sume.

Consideraţi că mai este eficientă subvenţia la motorină, din moment ce preţul carburanţilor a crescut destul de mult?
Din punctul meu de vedere, este eficientă orice subvenţie care vine în sprijinul fermierului. Ştim cu toţii că statul român mai deţine foarte puţine acţiuni la companiile petroliere, nu cred că statul nu are posibilitatea să intervină pentru a modifica preţurile, dar trebuie să ţină seama şi de contextul internaţional.

Sunt subvenţiile suficiente pentru ca micii producători agricoli, în contextul economic actual, să nu renunţe la munca terenurilor agricole?
Preţul inputurilor cred că este destul de mare, numai că furnizorii de astfel de inputuri vin în sprijinul fermierilor, în diferite modalităţi. Politica agricolă comună vine în sprijinul micilor fermieri, e adevărat că nivelul ajutoarelor nu este la fel ca cel acordat fermierilor europeni. Cred că aceste sume de bani pe care micii fermieri le primesc este un lucru foarte important. Anul trecut, pentru un hectar s-a primit 139 euro, şi zic eu că este o sumă bună, în condiţiile în care marii comercianţi vin cu nişte oferte destul de tentante pentru preluarea producţiei campaniei 2011. Atunci când se face agricultură de performanţă, profiturile nu au cum să nu apară.

Se face, în Olt, agricultură de performanţă?
Rata de vârstă a fermierilor este destul de înaintată. Deşi foarte mulţi sunt puşi în incapacitatea de a-şi mai lucra terenul, totuşi au sentimentul nativ de proprietate. Am găsit destule modalităţi de a-i determina pe proprietari să comaseze terenurile, să le arendeze sau orice altă modalitate astfel încât agricultura să se desfăşoare la nivel performant. Dar acolo unde nu se asigură rotaţia culturilor, unde nu se aplică tehnologia în agricultură, nu poţi să vorbeşti de performanţă.

Aveţi o situaţie a comasării?
Nu există o astfel de situaţie, pentru că fiecare reprezentant al societăţii agricole se înţelege cu fermierul, cu primăriile, nu ţine de noi. Însă, anul acesta am constatat că suprafeţele se comasează, pentru că, comparativ cu anul trecut, numărul de fermieri care au depus cereri este mai mic, în schimb suprafaţa este mai mare.

Consideraţi că va fi eficientă taxa pe pârloagă?
Dacă o privesc din punctul de vedere al micului fermier, aş putea spune că nu va fi eficientă. Dar, dacă cântăresc şi în sensul micilor şi marilor fermieri care îşi lucrează terenurile, care sunt infestate de buruienile de pe terenurile pârloagă, sigur că o văd eficientă. Pentru terenul necultivat, fermierul are obligaţia, atunci când solicită sprijinul pe suprafaţă, să respecte condiţiile agricole şi de mediu. Pentru un hectar de teren necultivat, dar întreţinut în condiţii bune, fermierul primeşte 86 de euro, adică 343 lei, şi are obligaţia să efectueze o lucrare minimă, ori o coasă, ori un disc. O lucrare de discuire nu cred că depăşeşte 200 lei, aşa că fermierul nu cred că poate să spună că nu are bani să întreţină terenul necultivat.

Câţi solicitanţi de subvenţii au declarat că nu vor cultiva terenul?
Nu sunt foarte mulţi, cred că vreţi să spuneţi că declară că-l vor cultiva pentru a lua subvenţia, şi apoi să-l lase pârloagă. Vă spun că, anul acesta, terenul chiar s-a lucrat. Mai sunt unii bătrâni care nu mai pot munci, şi refuză să-l arendeze, crezând că rămân fără el.

Întâlniţi des situaţii în care solicitanţii de subvenţii nu au în regulă documentele de proprietate?
Da, tocmai pentru acest fapt, a fost stipulat clar în procedurile APIA, ca documentele pe care trebuie să le prezinte fermierii sunt acte de proprietate, contracte de arendă şi oricare alt act doveditor, care să ateste dreptul de utilizare. Dacă un solicitant de subvenţie nu este proprietar, trebuie să solicite primăriei un document care să ateste că respectivul este utilizatorul terenului. Cu adeverinţa aceasta şi cu actul de proprietate al terenului se prezintă la APIA, pentru a solicita subvenţii. Nu au fost respinşi fermierii care nu erau proprietari, dar nu aveau documente de moştenire, dacă s-au prezentat cu actele solicitate.

De ce anume ar fi nevoie pentru ca sistemul de teledetecţie să acopere întreaga suprafaţă agricolă a judeţului?
Nu cred că ar fi nevoie să asigure întreaga suprafaţă a judeţului, pentru că nu e nevoie decât de constituirea unui eşantion de control, la nivelul judeţului, în funcţie de rata riscului de anul trecut, conform legii. Astfel se eşantionează un număr de fermieri prin metoda aleatorie sau prin metoda riscului.

În ce raport de activitate vă veţi afla cu viitoarele camere agricole?
Am înţeles că numărul camerelor agricole va fi pe structura centrelor APIA. Vom vedea cum se vor constitui aceste camere, dar vă spun că vor beneficia de suportul nostru oricând.



Sursa: gazetanoua.ro