Guvernul... bun şi legea proastă

Cunoaşte, cred, multă lume istoria, şi tragică, şi comică, a disputatei legi din 2008, privind majorarea cu 50 la sută a salariilor profesorilor. Orice om cu bun simţ îşi putea da seama, încă de atunci, că un aşa cuantum de creştere salarială, probabil unic în lume, era imposibil de aplicat. Partidele se aflau în plină întrecere socialistă de pomeni electorale, pentru accesare de audienţă şi de voturi, căci se apropiau alegerile; candidaţii scoteau pe gură tirade sforăitoare pe ideea că legea ar fi un act reparatoriu pentru dăscălimea năpăstuită şi minţită de toate guvernările postdecembriste. Cu toată opoziţia liberalilor (la guvernare), căci ei trebuiau să găsească bani pentru astfel de majorări, legea a trecut, în triumf, de Parlament şi a ajuns la dom’ preşedinte, care a promulgat-o urgent. Ţin minte că dl Boc îl înfiera cu sfântă mânie pe Tăriceanu (că se opune) şi promitea solemn că, odată ajunşi la putere, primul act reparatoriu pe care-l vor face democrat-liberalii va fi aplicarea nesmintită a buclucaşei legi. Dl Băsescu filosofa şi dumnealui demagogic, că ţara are bani şi că alocarea de resurse bugetare e chestie simplă, de voinţă politică şi de prioritizare.

*

Cum s-au văzut însă cu pâinea şi cuţitul la Palatul Victoria, pedeleii au uitat ce-au promis. Ba, mai mult, i-au ars pe dascăli cu tăieri de 25 la sută şi cu anularea celorlalte drepturi. Sloganul portocaliu, de la Băsescu citire, că „şcoala e prioritate naţională” a ajuns o batjocură: unităţi de învăţământ închise, profesori şi elevi puşi pe drumuri. Învăţământul a fost dat pe mâna unui ministru zevzec şi fudul, căruia chiar o serie de democrat-liberali i-au cerut, alaltăieri, demisia.


Legea 221/2008, votată de parlament, promulgată de domnul preşedinte, ignorată de guvernanţi, îşi produce însă efectele. Peste 7.000 de cadre didactice au dat guvernul în judecată şi şi-au câştigat, prin hotărâri definitive şi irevocabile, drepturile. Pe rol, la instanţe, se află acum alte 50.000 de procese intentate de profesori. Încolţiţi, constituţionalistul Boc şi bezmeticul de la Educaţie caută cu disperare evitarea acestui tăvălug, printr-un proiect de lege (conţinând impardonabile greşeli gramaticale, cum a descoperit mass-media) încropit de dl Funeriu la repezeală. Guvernul vrea să-şi asume răspunderea cu o astfel de făcătură. E, cum se ştie, campionul asumărilor, surclasând la acest capitol toate guvernările de după Revoluţie. E de aşteptat ca, beneficiind de ştiuta majoritate parlamentară, să obţină un vot favorabil.

*

Aşa şi-a trecut haiduceşte, prin Parlament, la bucată, sau la pachet, atâtea legi care, de proaste ce-au fost, au generat tot haosul legislativ şi instituţional în care ne zbatem astăzi. Buni şi tare pricepuţi, cum sunt în dreptul constituţional, Boc şi compania ar trebui să ţină totuşi cont că tocmai o asemenea bazaconie funeristă o să le dea de cap, pentru că ea modifică şi împiedică executarea unor hotărâri judecătoreşti definitive. Încalcă un principiu elementar de drept. Probabil, dumnealor cred că aici, în România, îşi pot permite suficienţa să-l calce în picioare, dar ce te faci dacă se ajunge (ca în atâtea alte situaţii în care România a fost bună de plată) la CEDO? Căci profesorii nu e proşti, dle Boc, mai cunosc şi legea! Iar dacă se va pune cazul de plată, poate că n-ar mai trebui să plătească România (adică noi, contribuabilii), ci onor guvernul pentru prostiile sale!



Sursa: gazetanoua.ro

o mare Ticalosie,degradarea institutorilor