Probleme de ordin personal m-au pus recent în situaţia să bat cale lungă până ici, la Bucureşti. Am pornit în zori, făcând implacabilul slalom printre gropile de pe bulevardul „etalon” al Slatinei - A. I. Cuza. Speram, totuşi, ca o dată intrată pe DN şi apoi pe A1, Dăciuţa subsemnatului, hârşită zilnic prin hopurile şi cariile de pe arterele municipiului „gospodărit“ de Darius Vâlcov, nu va mai suferi, sărmana, din angrenajele sale, din pivoţi şi braţe, ci se va putea întinde liniştită la rulajul normal pe un drum civilizat, bine întreţinut.


Speranţe, iluzii care s-au spulberat îndată, de cum am virat la dreapta, pe autostradă. Gândită, încă din „iepoca dă aur”, să fie fanionul reţelei rutiere româneşti, modelul prin care să arătăm capitalismului muribund de ceea ce e în stare socialismul victorios, prima noastră autostradă mioritică n-a reuşit niciodată să ofere călătorului minimal standard de confort şi civilizaţie. Să recunoaştem, totuşi, că pe vremea aceea, deşi nu înghiţea nici pe departe purcoiul de resurse financiare din zilele mântuirii noastre portocalii, era mai bine gospodărită. Povestea ei de după Revoluţie e una a zădărniciei, a risipei iresponsabile de resurse. Fostul mare ministru la Transporturi - Traian Băsescu, creatorul celebrului slogan demagogic „Aici sunt banii dumneavoastră!”, a tot reparat-o în mai multe rânduri, plătind la greu, din gologanii contribuabilului, ca apoi, la câteva luni sau săptămâni de la reparaţiile „capitale”, pe carosabil să se caşte gropi şi mai mari şi mai adânci. Cum o fi făcut dumnealui recepţia la aşa lucrări de mântuială ştie careva, că el nu a plătit paguba.
Imaginea de azi a A1 - mai ales de la kilometrul 37 încolo - nu diferă prea mult de aceea lăsată moştenire de managementul băsescian.

*

Din loc în loc, carosabilul ia aspect de... tancodrom, chit că sub diriguirea gargaragiului Radu Berceanu, specialistul nostru number one în transporturi şi autostrăzi, a achitat prestatorilor (clientelă PDL) pentru reparaţii peste 400.000 de euro în 2009 şi mai bine de o jumătate de milion de euro în 2010. La asta se adaugă încă un milion de euro pentru asigurarea pazei, deşi de pe autostradă lipsesc marcaje, indicatoare de kilometraj, parapeţi ş.a. A1 a devenit o veritabilă gaură neagră, care toacă bani cu nemiluita pe contracte dubioase, spre ghiftuirea asfaltatorilor agreaţi de actuala putere. Asfaltatori care câştigă licitaţii, fac lucrări de mântuială, cu costuri umflate, acceptate la plată de CNADNR, fără un control riguros al calităţii materialelor utilizate şi al actelor contabile întocmite.
O mână spală pe alta, pentru că beneficiarii unor astfel de contracte ştiu lecţia, potrivit căreia trebuie să contribuie, la rândul lor, la puşculiţa de partid şi de stat din care se finanţează bătălia electorală.



Sursa: gazetanoua.ro