Mai mulţi edili din comunele oltene au intrat în conflict cu Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu pentru că nu au încheiat contracte de predare a deşeurilor colectate selectiv către un operator economic autorizat pentru reciclarea şi valorificarea acestora.
Potrivit prevederilor Legii 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, primarii sunt obligaţi să parafeze astfel de contracte. Ei se plâng însă că nu au unde să ducă deşeurile şi spun că nu au mijloacele materiale necesare pentru suportarea unui contract cu o firmă de salubrizare. Edilii aşteaptă materializarea Sistemului integrat de management al deşeurilor care va avea un depozit ecologic la Bălteni.

*

„Vor să le aruncăm în Olt sau să le băgăm în buzunar. N-avem unde să le ducem. Eu am înţeles că se va face la Bălteni un depozit, dar până atunci n-avem ce să facem. Or veni alţii cu idei geniale şi vor face o rampă pe Lună şi vor spune să le aruncăm acolo. Ăştia sunt oamenii, cu ăştia defilăm”, a declarat Paul Văle, primarul comunei Stoeneşti.

O duzină de edili, pe lista Gărzii

Nu mai puţin de 12 primari ai unor comune din judeţul Olt au primit, în luna aprilie, avertismente de la Garda de Mediu pentru nerespectarea obligaţiei de a încheia contracte cu firme care colectează deşeuri. Edilii se pot alege cu amenzi usturătoare dacă nu remediază situaţia până la următoarea vizită a comisarilor Gărzii.
Şefii administraţiilor locale care au fost avertizaţi sunt: Emilian Andrei, Băbiciu; Marin Călin, Scărişoara; Ionel Marancea, Cilieni; Alexandru Chirea, Rusăneşti; Ştefan Popescu, Gostavăţu; Paul Văle, Stoeneşti; Gheorghe Tudoraşcu, Dobrosloveni; Vergil Sîrbu, Rotunda; Constantin Stănescu, Vişina; Sorin Rădulescu, Vădastra; Stelian Oprea, Vădăstriţa; Ion Spiridon, Urzica. Gheorghe Neacşa, comisarul şef al Gărzii de Mediu Olt, nu-i înţelege pe primarii care spun că nu au soluţii pentru depozitarea deşeurilor până la realizarea proiectului de la Bălteni. El spune că sunt patru astfel de locuri care încă au autorizaţie de mediu: „Le pot duce la Balş, la Caracal şi la Corabia, dar şi la depozitul de la Slatina, până la pronunţarea Curţii Constituţionale”.
Neacşa a precizat că toate instituţiile statului trebuie să încheie contracte de predare a deşeurilor colectate selectiv către un operator economic autorizat pentru reciclarea şi valorificarea acestora. Deşi majoritatea s-au conformat prevederilor Legii 132/2010, primăriile din mediul rural încă „opun rezistenţă”.

*

„Conform Legii 132, toate instituţiile publice sunt obligate să încheie astfel de contracte cu firme care au în obiectul de activitate colectarea selectivă a deşeurilor. Instituţiile din mediul urban şi-au rezolvat problema, însă în mediul rural mai sunt probleme cu primăriile. În primă fază am dat avertismente şi am impus măsuri, iar dacă la următorul control nu se vor remedia problemele, vom trece la amenzi”, a declarat Neacşa.


Gospodăriile, gropi de gunoi ad-hoc

Închiderea gropilor de gunoi neconforme cu normele Uniunii Europene a complicat situaţia oltenilor din mediul rural.
Ei nu-şi mai pot duce gunoaiele în locurile obişnuite de la marginea comunei, dar nici nu au un serviciu de salubrizare. Doar câteva comune au reuşit să încheie contracte cu firme de salubrizare care, în schimbul unui tarif, transportă resturile din gospodării la gropile de gunoi de la Balş, Caracal, Corabia sau Slatina. Problemele oltenilor cu gunoiul din gospodării pot fi rezolvate odată cu realizarea Sistemului integrat de management al deşeurilor, în acest sens fiind deja semnat un contract între Ministerul Mediului şi autorităţile locale.
Investiţia se va derula pe parcursul a maxim trei ani, valoarea necesară realizării etapelor proiectului fiind de 30 milioane euro, din care finanţare europeană nerambursabilă de peste 20 milioane euro.
Restul de bani reprezintă cinci milioane, fonduri de la bugetul de stat, plus contribuţia Consiliului Judeţean Olt.



Sursa: gazetanoua.ro