Bebeluşii care plâng excesiv şi au probleme de alimentaţie şi de somn au un risc mai mare de a dezvolta probleme grave de comportament mai târziu în viaţă, spun oamenii de ştiinţă. Acestea sunt considerate simptome pentru ulterioare tulburări de comportament.

Unul din cinci copii are aceste simptome care ar putea crea un mediu propice, pentru ADHD, potrivit unui studiu publicat în Archives of Disease in Childhood (în fapt o recenzie a studiilor anterioare în care s-au evaluat 17.000 de copii)

Plânsul bebeluşilor este ceva normal, dar dacă unii o fac în mod excesiv, şi după vârsta de trei luni pentru alte motive decât colicile atunci poate fi considerat un semnal de alarmă.

Un grup internaţional de cercetători a studiat acest aspect al vieţii celor mici, precum şi problemele legate de alimentaţie şi somn.

Prin compararea datelor din 22 de studii între anii1987-2006, s-a găsit o legătură de cauzalitate între aceste aspecte şi un risc crescut de ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder), anxietate şi depresie, precum şi comportamentul agresiv.

Profesorul Dieter Wolke, de la Universitatea din Warwick, a declarat: Este vorba despre o creştere de 100% a riscului, o dublare a riscului de a avea probleme comportamentale ulterioare pornind de la cele legate de plânsul excesiv, tulburări ale somnului şi de hrană.

Jane Valente, un medic pediatru consultant la Great Ormond Street Hospital, a declarat: “Dacă un copil nu se comportă ca şi alţi copii este bine ca părinţii să discute imediat cu pediatrul, pentru a vedea care e sursa problemei.”

Chiar dacă studiul nu poate confirma 100% faptul că problemele mai sus menţionate ale un unui copil pot fi cauza problemelor de comportament mai târziu în viata totuşi acestea ar putea fi un simptom precoce a acestor probleme mai târziu.

Profesorul Wolke declarat că, deşi au existat tratamente pentru plânsul excesiv, problemele de alimentaţie şi de dormit în copii, nu a existat nici o cercetare pemtru evaluarea impactului acestora mai târziu în viaţă. El a mai adăugat: Dacă ai putea preveni acest tip de comportament printr-o intervenţie medicală timpurie ar putea putea fi foarte important.
Sursa: www.*************