Fabrica de lubeniţă de la Dăbuleni s-a pus în mişcare, ba chiar funcţionează la turaţie maximă. Peste 1.500 de familii au luat startul într-o competiţie acerbă pentru cei mai gustoşi, dar şi cei mai timpurii pepeni verzi. Cât vezi cu ochii, câmpurile din jurul localităţii sunt îmbrăcate în tuneluri meşteşugite cu precizie, după atâţia ani de experienţă. Aici sunt puse la dospit cele mai bune soiuri de lubeniţe, importate pe bani grei din ţinuturi exotice, precum Grecia şi Turcia, cu care cultivatorii din Dăbuleni vor să bată toate recordurile anul acesta.
De cum intri în Dăbuleni, câmpurile netede sunt haşurate de tuneluri din folie. Sunt despărţite numai de câte un răzor de pământ negru, reavăn, pe care cultivatorii l-au lăsat cât să aibă loc să păşească. Lubeniţele, pentru că ele sunt cele care germinează captive sub apărători, sunt protejate în felul acesta de temperaturile scăzute pentru că şi aici, ca peste tot, nopţile sunt încă reci. În capul locului, proprietarii viitoarelor bostane fac de planton ca nu cumva să le fie stricate delicatele răsaduri. Dacă eşti mai atent, în perdelele de pomi de la linia hotarului, dibuieşti şi “avanposturile” improvizate pentru schimbul de noapte. Acum e însă zi şi, în orele în care plantele cresc imperceptibil, în afara acestor tăcute santinele, nu e nici ţipenie în jur. De cum intri în localitate, atmosfera se mai animă, dar mai toată lumea se mişcă de colo-colo, cu treabă. “Nu aţi văzut că nu prea e lume nici pe stradă? Sunt toţi plecaţi la plantat. Se munceşte pe rupte, chiar mai mult ca în anii precedenţi. Dacă vă duceţi pe Baltă, o să vedeţi câmpurile ca de zăpadă, de la tuneluri”, rezumă situaţia primarul oraşului Dăbuleni, Nicolae Drăgoi.
1.500 de familii şi-au cultivat bostane
Cifrele îi dau mare dreptate primarului. Dacă anul trecut pepenii “s-au vândut fără număr, mii de tone”, la modul cum se prezintă în această primăvară culturile, trufandalele vor bate recordul în această vară. “Păi cred că o să spargem piaţa. Nu există gospodărie, cu excepţia mea, care să nu aibă lubeniţe la răsad. Sunt tot felul de tehnologii acum şi oamenii se duc, se interesează, studiază piaţa, se miră ce să facă să scoată şi mai mulţi pepeni şi cât mai devreme. O să fie raiul lor la jumătatea lui iunie, când o să iasă cu ei la vânzare”, se laudă Drăgoi cu hărnicia localnicilor pe care-i păstoreşte. Peste 1.500 de familii din Dăbuleni au intrat în afacerea cu bostani, care seamănă acum cu o adevărată competiţie. Există familii care au închiriat teren şi au plantat câte 6-7 hectare de lubeniţă, vânând profituri uriaşe. Şi aici e mare întrecere pentru calitate. Cum nu mai sunt demult o noutate soiurile altoite pe tiugă, aduse din Grecia, Ungaria şi Turcia, acum face senzaţie “pânza microporoasă”, la adăpostul căreia solul este încălzit cu 5-6 grade în plus, iar rezultatul e că fructele rotunde şi zemoase se coc cu trei săptămâni mai devreme.
Viitorul sună bine şi în privinţa desfacerii
Mult-aşteptata platformă de comercializare a produselor agricole se va ridica din toamnă, în partea de nord-est a oraşului, printr-un proiect realizat în parteneriat româno-bulgar şi finanţat cu 350.000 de euro, fonduri europene. Cu o suprafaţă de 3,5 hectare, en-gros-ul va asigura comercianţilor spaţii pentru depozitare, sortare şi vânzarea recoltelor. “Avem toate formalităţile gata. Există Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic şi ne mai rămâne doar să scoatem lucrarea la licitaţie. Dacă totul merge bine, în această toamnă sperăm să începem construcţia care e foarte necesară în această zonă”, a mai spus edilul Nicolae Drăgoi. Depozitul va sta şi la dispoziţia producătorilor bulgari care se pot aproviziona cu “dulcele de Dăbuleni”, cum este cunoscută lubeniţa care se produce aici. De altfel, acest brand pe care şi l-a câştigat zona este aşteptat să aducă un plus la vânzări. “Pepenii noştri ajung în pieţe din toată ţara, dar sunt comercianţi din alte părţi care se folosesc de acest nume pentru a-şi vinde produsele. Chiar mie mi s-a întâmplat să dau peste un tânăr de vreo 35 de ani care spunea că vinde lubeniţe de la Dăbuleni. Când l-am întrebat unde e situată zona pe hartă şi cine e primarul lui, nu a ştiut să-mi spună. Atunci mi-am dat seamă că trebuie să valorificăm şi această faimă şi să ne individualizăm”, a mai spus primarul Drăgoi.
Una caldă, alta rece
Dar pentru a-şi umple remorcile cu lubeniţele atât de râvinte, cei din Dăbuleni trebuie să investească bani mulţi, dar şi mai multă muncă. În timp ce clienţii supermarketurilor se uită chiorâş la preţurile piperate ale fructelor importate din ale ţări, pe câmpiile din sudul Doljului a început demult truda. Din martie, s-a pus sămânţa în alveole, iar alveolele în tuneluri. Acum se pregăteşte terenul în care vor fi transplatate aceste răsaduri. “E mult de muncă şi greul abia începe. Să sperăm că nu vom avea probleme cu irigaţiile la vară. Am făcut apel la oameni să plătească taxa către asociaţia de udători ca să poată avea apă. Şi aşa costurile sunt foarte-foarte mari, dar dacă nu s-ar da drumul la sistem, cred că ar compromite toată producţia”, mai spune Drăgoi. Cei mai mulţi depind de reţeaua de irigare care acoperă o suprafaţă de 6.000 de hectare. Cu sau fără contracte, oamenii din Dăbuleni sunt dispuşi să investească totul în această afacere. Ba chiar, pentru a nu rămâne cu câmpurile uscate în miezul verii, oamenii au forat puţuri în mijlocul culturilor, creându-şi propria sursă de apă. Acesta e un semn că, la mijlocul lunii iunie, când e anunţată prima recoltă la lubeniţa de Dăbuleni, vom vedea din nou convoaiele de camioane burduşite cu pepenii pântecoşi.
Sursa: www.cvlpress.ro
Raspunde cu citat
Mesaj iniţiat de Afternight
