Noul Cod al Muncii, mai exact intrarea în vigoare a Legii nr. 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003, Codul Muncii (CM), aduce, începând cu data de 30 aprilie a.c., peste 100 de modificări la articolele din vechiul CM, care, spun reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, sunt avantajoase atât angajatorilor, cât şi angajaţilor. Unele dintre cele mai importante modificări se referă la sancţiunile contravenţionale care se vor aplica în cazul nerespectării unor obligaţii legale, cum ar fi primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, care, potrivit art. 16, alin. 1, se va pedepsi cu amendă de la 10.000, la 20.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată, dar – foarte important – şi sancţionarea cu amendă de la 500, la 1.000 de lei a angajaţilor care prestează muncă fără să aibă încheiat un contract individual de muncă.

Reprezentanţii ITM Dolj au anunţat, ieri, că şi instituţia îşi modifică strategia de control, în vederea combaterii fenomenului muncii la negru, strategie considerată de Guvern ca fiind „prioritară” pentru diminuarea eveziunii fiscale. Invitaţi la o întâlnire care s-a desfăşurată vineri, 29 aprilie, la Bucureşti, cu primul-ministru, de altfel ministru interimar al Muncii, şefilor de inspectorate teritoriale le-a fost comunicat că instituţiile pe care le conduc trebuie să arate toleranţă „zero” faţă de tot ceea ce presupune munca fără forme legale. „Ni s-a atras atenţia că pentru Guvern combaterea muncii la negru reprezintă o prioritate, iar din partea ITM-urilor toleranţa trebuie să fie zero în acest sens. Prin instituţiile abilitate, se vor desfăşura activităţi pentru a scoate la suprafaţă evaziunea fiscală prin munca la negru. Acesta a fost mesajul care ne-a fost transmis de către prim-ministrul ţării”, a declarat, ieri, Cătălin Mohora, inspectorul-şef al ITM Dolj. Acesta a afirmat că odată cu apariţia modificărilor legislative „nu mai există motive viabile de a se lucra fără forme legale de angajare”, în condiţiile în care în ultima perioadă „legislaţia muncii s-a armonizat cu cea europeană, survenind modificări legislative cu privire la reducerea birocraţiei, a fiscalităţii, precum şi îmbunătăţirea legislaţiei în relaţia angajat – angajator”. „Cu aceste modificări considerăm că nu mai există motive viabile de a se lucra fără forme legale de angajare – nu mai există obligativitatea înregistrării contractelor de muncă la ITM, a actelor adiţionale, iar comisionul de plată de 0,75% care era perceput angajatorilor pentru păstrarea şi evidenţa carnetelor de muncă a fost eliminat”, a explicat şeful ITM Dolj. Potrivit acestuia, vor fi dispuse controale în anumite domenii de activitate, considerate de ispectorii de muncă „sensibile”, întrucât fenomenul muncii la negru este destul de ridicat, respectiv agricultura, construcţiile, silvicultura, prestările de servicii.

ONG-urile şi asociaţiile, sub lupa controalelor

Totodată, acţiunile de control se vor îndrepta către societăţile care folosesc încă aşa-zisele convenţii civile, convenţii care nu reglementează raporturile de muncă. „În mod special, se evidenţiează două domenii: medicina, în special policlinicile şi, mai mult decât atât, în ultima vreme constatăm că anumite organizaţii care au accesat fonduri europene nu întocmesc contracte individuale de muncă, ci convenţii civile. Aceste societăţi vor fi în perioada următoare abordate şi verificate din punct de vedere legislativ, considerând că folosesc muncă la negru”, a mai precizat Cătălin Mohora. Aşadar, atenţie sporită va fi acordată şi domeniului în care se derulează proiectele europene pe o perioadă de trei ani. „În acest caz, trebuiau încheiate contracte individuale de muncă pe perioadă determinată, dar cadrul legal le dădea dreptul doar până la 24 de luni, iar proiectul de derula pe o perioadă de 36 de luni şi aici apărea o mare problemă. Dacă încheiau contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, banii se acordau strict doar pentru 36 de luni, cât se derula proiectul. Sunt asociaţii sau organizaţii care întocmesc convenţii civile, în loc de contracte de muncă, motivând faptul că perioada pentru care trebuiau să încheie contract de muncă nu se găsea în Codul Muncii anterior, ceea ce era ilegal. Adevăratele motive erau însă altele: să plătească mai puţin la stat, iar fondurile mai mari obţinute din eschivarea de a plăt unele obligaţii fiscale către stat să le direcţioneze către alte activităţi şi, de ce nu, să crească sumele pe care le alocau unor servicii”, a explicat Cătălin Mohora.

Contractele colective de muncă rămân în vigoare; dacă acestea expiră pe parcursul acestui an, ele se negociează, însă orice negociere se face până la 31 decembrie a.c.. Contractele care au fost încheiate până în anul 2012 îşi produc efectele până la data respectivă. Contractele de muncă la nivel naţional vor dispărea, acestea fiind înlocuite cu contracte colective de muncă pe ramuri de activitate.

Cuantumul sancţiunilor pentru angajatorii depistaţi că utilizează munca fără forme legale este cuprins între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare persoană depistată, până la un număr de cinci, iar dacă se constată că la o societate desfăşoară activitate ilegală mai mult de cinci persoane, angajatorul este pasibil de sancţiuni penale.
Sursa: www.cvlpress.ro