Chiar în inima Siciliei, la Palermo cei mai reprezentativi oameni politici din Europa şi nu numai, au discutat despre cele mai importante provocări ale zilelor noastre. Cap de afiş a stat problema crimei organizate şi a traficului de droguri, activităţi aducătoare de venituri consistente. Crima organizată generează de exemplu, aproximativ 85 de miliarde de euro anual, la nivel mondial, traficul de droguri fiind cea mai profitabilă dintre activităţile infracţionale. Cocaina şi heroina aduc 105 miliarde de dolari (75 de miliarde de euro) pe an, potrivit raportului anual al ONU. Traficul de fiinţe umane aduce organizaţiilor criminale aproximativ zece miliarde de dolari (şapte miliarde de euro). Cu alte cuvinte, criminalitatea organizată a crescut “până la a lua proporţii mondiale”. În opinia celor prezenţi la Palermo, Guvernele ar trebui să dizolve piaţa saturată de “superputerile” crimei organizate. S-a făcut apel către toate ţările de a actiona pentru dizolvarea corupţiei din guverne şi în sectorul privat mondial care permite crimei organizate să existe. A fost dată ca exemplu pozitiv, Monica Macovei, europarlamentar român, fost ministru al Justiţiei, în ceea ce priveştea lupta sa împotriva corupţiei. S-a mai spus de asemenea, la Palermo că trebuie să se elimine şi complicii crimei, făcându-se o referire directă la avocati, magistraţi, politişti, contabili, agenţi imobiliari şi bancheri — care îi acoperă şi le spală banii. Evenimentul de excepţie a fost organizat de Grupul PPE din cadrul Parlamentului European. Cu aceeaşi ocazie s-a mai dezbătut fenomenul imigraţie, crizele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, precum condiţiile remodelării unui parteneriat puternic în Mediterana.

Lawrence Gonzi, premierul Maltei, la Palermo :
„Imigraţia, provocare pentru întreaga Europă”

Lawrence Gonzi, prim-ministrul Maltei a precizat, la Palermo, că instabilitatea din regiunea mediteraneană poate să aducă enorme provocări la nivel european. Despre acest aspect dar şi despre relaţia dintre Malta şi Italia a vorbit premierul maltez într-un scurt interviu acordat cotidianului „Cuvântul Libertăţii”

R: Domnule prim-ministru problema imigraţiei, credeţi că ţine doar de Marea Mediterană sau această controversă are implicaţii mai complexe?

L.G : În mod cert, problema imigratiei este important să fie prezentată, nu numai ca pe o provocare legată de Marea Meditenara, sau care ţine doar de Marea Mediterană, sau nici cel puţin ca pe o problemă numai a Italiei şi Maltei. Aşadar, este important să prezentam,aici,la Palermo, această problemă, această controversă, a imigraţiei ca pe o provocare pentru întreaga Europă

R : Dar nu vorbim totuşi de două tipuri de migraţii ? Se tratează ele cu aceeaşi unitate de măsură. Care este părerea dumneavoastră ?

L.G : Poate că nu este o responsabilitate comună a tuturor ţărilor din Uniunii Europene de a oferi soluţii în vederea rezolvării acestei dileme speciale. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că există o imigraţie umanitară din ţări ca Somalia şi Eritreea, şi migraţii economice. Ambele tipuri de migraţii necesită soluţii, dar aceste soluţii sunt în mod cert, diferite. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să colaborăm cu toți pentru a găsi soluţia în interesul demnităţii umane a acestor oameni.

Lipsă de inspiraţie politică

R : Dar despre relaţia dintre Malta şi Italia, ce ne puteţi spune ?

L.G : În ceea ce priveşte relaţiile dintre Malta şi Italia, pot să spun că există de o perioadă lungă de timp o prietenie puternică şi respect reciproc, iar ceea ce se întâmplă acum nu înseamnă că există probleme între cele două ţări, dimpotrivă, lucrăm împreună şi încercăm să convingem Europa să înţeleagă că ne confruntăm cu o problemă europeană.

R : Cum credeţi că ar trebui să reacţioneze toate statele Uniunii Europene la o astfel de provocare?

L.G : În 1989, valorile politice au dominat ţările din Europa de Est. Asta a dus la prăbuşirea unui sistem, dar eu nu văd nici un fel de sursă de inspiraţie politică în oricare dintre ţările care au trecut prin aceste revoluţii. Revoluţiilor de astăzi au adus un tsunami în sensul literal al cuvântului. Dacă ascultaţi vocea lumii arabe, o să auziţi că ei sunt singurii care au ales să urmeze calea spre libertate.

R : Vă mulţumesc, domnule prim-ministru !

Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European :
„Una dintre valorile UE este aceea că noi ne ajutăm unii pe alţii”

„Instabilitatea din Nordul Africii poate să conducă la un aflux mai mare de refugiaţi şi imigranţi ilegali. Statele noastre membre care se învecinează cu Medirerana se confruntă cu cel mai mari porvocări – şi ei nu pot lăsaţi singuri. Da – Italia, Spania, Malta şi alte state sunt capabile de a face faţă imigranţilor şi solicitanţilor de azil. Dar Uniunea Europeană este mai mult decat o simplă piaţă – este o comunitate de valori comune. Una dintre aceste valori este aceea că noi ne ajutăm unii pe alţii în timp de criză. Este timpul ca noi să creăm politici bazate pe solidaritate europeană. Este timpul ca noi să consilidăm frontiere, care şi acesta este un semnal al solidarităţii. Pentru că toate statele membre au frontiere comune. Sunt preocupat de faptul că dacă nu vom face acest lucru, acolo va fi tentaţia să ne retragem din Schengen. Libertatea de mişcare a cetăţenilor prin Uniune este o valoare pe care este nevoie să o protejăm. Noi am arătat solidaritate în urmă cu doi ani cu aceea cauţiune plătită în exterior. Noi am facut acest lucru pentru că noi credem că Euro este o valoare comună ce trebuie apărată. Schengen este de asemenea important pentru că este un simbol al integrării…”

Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene :
“Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii”

„Palermo este într-adevăr o locaţie simbolică pentru majoritatea politicienilor europeni. Ştim, că nu foarte departe de aici, au loc cele mai dramatice evoluţii iar acest impact a fost clar pe malul Siciliei şi Lampedusa. Purtate de aspiraţiile democratice ale popoarelor lor, ţările sudice sunt în curs de transformări profunde. Şi cred că este important să se analizeze ce se întâmplă şi care poate fi răspunsul nostru. Uniunea Europeană şi-a exprimat în mod clar sprijinul pentru aceste tranziţii democratice în vorbe şi în fapte, şi anume, în contextul Parteneriatului noastru pentru democraţie şi prosperitate comună. Acest parteneriat va oferi sprijin şi încurajare pentru aceste tranziţii, va consolida relaţiile cu societatea civilă. Procedând astfel, vom oferi “mai mult pentru mai multe”, în funcţie de progresele realizate în fiecare ţară. De exemplu pentru Tunisia, care este cel mai avansat stat din punct de vedere al tranziţiei democratice, suntem gata de a mobiliza 140 milioane EUR în sprijinul pentru perioada 2011-2013. Italia este una dintre cele mai importante ţări din această regiune, cu contacte foarte importante şi, desigur, contribuţia Italiei este foarte mult apreciată. Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii noastre – în termeni de libertate şi în ceea ce priveşte securitatea. Cu toate acestea, nu este chiar totul perfect şi se poate şi trebuie să se evolueze. Vom face totul pentru a menţine şi a îmbunătăţi funcţionarea acesteia. Temporar şi în mod excepţional mă refer la re-introducerea controalelor la frontieră care ar putea fi doar o soluţie de ultimă instanţă…”

Joseph Daul, preşedintele Grupului Popular European din cadrul PE :
„Soluţia nu este mai puţin Europa şi mai mult populism”

„Zona Marea Mediterană este la fel de importantă acum, aşa cum vecinătatea estică a fost atunci, imediat după căderea Zidului Berlinului, în 1989. Aşa cum noi am reuşit să-i ancorăm pe vecinii noştri din Europa Centrală şi de Est în democraţie, la statul de drept şi la o economie de piaţă, aşa trebuie şi acum să se facă acelaşi lucru cu vecinii noştri, în partea de sud a Europei. Grupul PPE lucrează din greu la acest obiectiv şi vom împinge UE să elaboreze o nouă strategie care trebuie să constea într-un parteneriat special deschis tuturor ţărilor mediteraneene. Pe probleme de migraţie, soluţia nu este mai puţin Europa şi mai mult populism, ci, mai mult Europa şi un spirit de responsabilitate. Grupul nostru este aici, în Palermo, de asemenea, să-şi exprime solidaritatea cu Italia şi guvernul italian a lui Silvio Berlusconi. Vreau să subliniez faptul că problema migraţiei nu este o problemă a poporului de Lampedusa, nici numai a poporului italian Este o întrebare care angajează şi provoacă peste 500 milioane de europeni şi solicită răspunsuri comune. Dacă Europa vrea să joace un rol global, aceasta trebuie să pună în aplicare reformele care vor duce la creşteri economice mai puternice. Aceasta este condiţia pentru pacea socială şi o condiţie prealabilă pentru succesul şi influenţa ei asupra globalizări”

Mario Mauro, deputat european, preşedintele delegaţiei italiene a PDL din cadrul EPP Grup :
„Parteneriatul trebuie să fie un model de integrare”

„Noua strategie a UE trebuie să fie concepută special, ca un parteneriat special deschis pentru toate ţările din sudul Mediteranei. Parteneriatul trebuie să fie un model de integrare care să permită să atingă cele mai înalte niveluri de cooperare într-o gamă foarte largă de domenii. Schimburile culturale, politice şi economice dintre cele două ţărmuri ale Mediteranei sunt crucială în a identifica cele mai bune forme de integrare a dialogului cu aceste ţări. Trebuie mai degrabă să fim capabili să profităm de oportunităţile pe care aceste ţări ne oferă. Schimburile între nordul şi sudul Mării Mediterane trebuie să includă, de asemenea, garantarea libertăţii religioase, pentru că fără ea nu poate exista democraţia sau creşterea socio-economică a acestor ţări…”

Manfred Weber, vicepreşedinte al Grupului EPP :
„Nu trebuie să existe noi diviziuni în UE”

„Nu vom accepta orice încercări de a restrânge libertatea de circulaţie, ca un simbol central al Europei. Nu trebuie să existe nici noi diviziuni în UE. Acordul Schengen trebuie să fie dezvoltat pas cu pas. Propunerea Comisiei care vizează consolidarea la nivelul UE în domeniul migraţiei este corectă. Cred că este esenţial să se obţină acordul de la toate instituţiile UE pentru orice reintroducerea temporară a controalelor la frontieră. Pot exista situaţii în care acestea sunt adecvate. Cu toate acestea, ele nu trebuie să fie introduse în mod unilateral la nivel naţional. FRONTEX ar trebui să atribuie mai multe competenţe. Avem la îndemână instrumente legale pentru a gestiona o criză de migrare mai gravă ca cea actuală. Acest lucru necesită, totuşi, determinarea şi curajul de a utiliza pe deplin legislaţia actuală în materie de azil”

Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele EPP :
« Parlamentul European va găsi o poziţie comună în favoarea agriculturii »

Membrii Grupul PPE au mai discutat în cadrul „Zilelor de studiu” desfăşurate la Palermo şi despre perspectivele de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) şi a Politicii Comune a Pescuitului (PCP). Principalele provocări care vine în acest context sunt pe de o parte, punerea în aplicare a unei politici vamale, care să garanteze un comerţ echitabil, transparent şi durabil, protejarea mediului înconjurător, iar pe de altă parte, mijloacele financiare pentru PAC şi PCP.

Marian-Jean Marinescu, vice-preşedinte al Grupului PPE din Parlamentul European şi preşedinte al Grupului de lucru al Comisiei bugetare şi politici structurale, a declarat că PAC şi PCP sunt două politici importante ale Uniunii Europene.

Diferenţe de opinii

„2011 ani şi 2012 vor fi ani decisivi în ceea ce priveşte definirea şi aprobarea de reforme pentru aceste politici. Statele membre adoptă poziţii diferite în ceea ce priveşte bugetul UE. Prin urmare, este de o importanţă excepţională pentru a găsi un echilibru între nevoile PAC şi PCP şi capacitatea de suportare a bugetului UE. Politica Comună a Pescuitului este sub o largă dezbatere, consultări publice. Ea este o parte foarte importantă a politicii economice a Uniunii Europene care implică foarte mulţi cetăţeni europeni şi vor beneficia de ea, de asemenea, mulţi cetăţeni. Bineînteles este foarte important să discutăm despre aceste două politici, aici, la Palermo, în mijlocul zonei mediteraniene. Regiunea este una cu preponderentă agricolă. Decizile finale vor fi luate la finele lui 2012. Perioada nu este favorabilă, vorbim de o perioadă post-criză, cu diferenţe de opinii ale statelor membre în legătură cu bugetul Uniunii. Noi suntem aici ca să discutăm despre agricultură. În decembrie, anul trecut, Comisia a prezentat un comunicat privind viitorul Politicii Agricole Comune. Propunerile au fost, în general, bine primite de statele membre. Acolo, au existat bineinteles şi diferenţe de opinii, bazate în special pe diversitatea condiţiilor şi aspectelor relatate la activitatea agricolă. Raportul PE răspunzând la opinia Comisiei, a dat naştere la mult interes, au parvenit ulterior, o mulţime de amendamente. Care cred eu că va fi finalitatea acestui demers ?! Parlamentul European va găsi o poziţie comună în favoarea agriculturii, a securităţi alimentare europene. Exista deja detalii acceptate de majoritatea şi mă refer aici, de exemplu, la plata directă şi dezvoltarea rurală. Noi trebuie să găsim modalitatea sigură de echilibru între nevoile CAP şi CPC şi constrângerile bugetare„.

Ministrul italian al Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurilor, Francesco Saverio Romano :

„Statele membre trebuie să vorbească cu o singură voce”

„Agricultura a fost întotdeauna una dintre politicile cheie ale Uniunii Europene. Trebuie să găsim o soluţie pentru alocarea mijloacelor financiare pentru statele membre. De asemenea, trebuie să clarificăm care sunt obiectivele politici agricole pentru următorii ani. Astăzi, avem de a face cu multi-funcţionalismului şi o nouă definiţie a profesiei de agricultor. Securitatea şi calitatea produselor trebuie să fie menţinute. Pentru a apăra piaţa noastră, trebuie să ne bazăm pe calitate, mai ales în ceea ce priveşte etichetarea produselor alimentare. Ţările trebuie să urmeze reguli pentru a garanta siguranţa alimentelor, adică, toate statele membre ar trebui să respecte şi să îndeplinească aceste standarde, astfel încât să putem fi competitivi pe piaţa mondială. Europa oferă, de asemenea oportunităţi. O politică trebuie să fie structurată în cazul în care toate părţile interesate sunt incluse şi urmăresc promovare Europei ca lider în contextul global. Statele membre trebuie să vorbească cu o singură voce în vederea consolidării Europei”

Giovanni La Via, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală :

„Trebuie găsite alternative la pesticide !”

“Ajutoarele directe pentru agricultori trebuie să fie menţinute, dar cu condiţia ca agricultorii să producă doar bunuri publice. De exemplu, cultivarea terenului ar fi al doilea pilon care întăreşte politica de dezvoltare rurală. Un anumit procent din fondurile UE ar trebui să se duc la dezvoltarea rurală de exemplu, şi la prevenire dezastrelor naturale, schimbărilor climatice. Trebuie găsite alternative la pesticide, adică să avem o calitate mai bună a produselor. Una dintre principalele provocări este de a menţine bugetul pentru agricultură, întrucât nu toate statele membre doresc să crească bugetul UE. ”

Europarlamentarul Monica Macovei :
„Pentru orice faptă care se întâmplă în UE, autorităţile române trebuie să dea răspuns foarte rapid”

Un adevăr de necontestat este acela că nu există în istorie un dosar mai voluminos şi mai acuzator decât cel al violenţei şi al corupţiei. În fapt, criminalitatea organizată reprezintă un fenomen atât de vechi încât poate fi urmărit până la închegarea primelor societăţi umane şi până la apariţia primelor civilizaţii. Este, practic, istoria unei lumi tenebroase care s-a dezvoltat în mijlocul oamenilor, în secret, şi ale cărei urme nu pot fi depistate decât prin miile de cadavre şi de lovituri sângeroase lăsate de-a lungul istoriei. Termenul de caracatiţă, dat de investigatorii italieni este într-adevăr un termen foarte inspirat. Despre corupţie şi despre crima organizată am stat de vorbă, la Palermo, cu europarlamentarul Monica Macovei.

R : Cum vedeţi dumneavoastră ideea organizatorilor acestui eveniment de a se discuta, tocmai în Sicilia, despre crima organizată, spălarea de bani şi traficul de droguri ?

MM : Este într-adevăr simbolic să ne aflăm, în Sicilia, la Palermo şi să vorbim despre crima organizată şi despre corupţie, şi e foarte bine că se întâmpla aşa, pentru că exact în locurile unde sunt probleme trebuie să fii şi să vorbeşti despre aceste lucruri. Practic, toţi cei de astăzi ( n.r vineri, 6 mai) au spus că la nivelul statelor membre toate organele, adică, poliţie, justiţie, trebuie să colaboreze mai mult, mai bine şi mai repede pentru a stârpi reţelele de crimă organizată şi de corupţie şi ce este foarte important, întărirea cooperării – confiscarea. Este foarte importantă confiscare banilor, produselor, averilor obţinute în urma crimei organizate şi a corupţiei. Şi modelul italian şi spaniol este acela care susţine ca banii obţinuţi din acele confiscări să fie folosiţi pentru familile celor omorâţi de pildă de către Mafia, de exemplu, în cazul Italiei. Banii se dau pentru victime, pentru familile victimilor, care la rândul lor fac acte caritabile sau le dau famililor cu probleme, dezvoltă afaceri şi dau de lucru cetăţenilor, adică, ajută populaţia.

R : Cu ce ar trebui să începem sau ce ar trebui să continuăm în lupta statului român împotriva corupţiei şi a crimei organizate ?

MM : În primul rând trebuie să eliminăm, ca o prioritate, în lupta împotriva corupţiei, tocmai corupţia din sistemul judiciar şi mă refer aici, la corupţia din Poliţie, din Magistratură, adică din rândurile procurorilor şi judecătorilor şi asta ca să aducă şi încredere în sistemul de justiţie românesc. Mă refer aici la încrederea partenerilor din Uniunea Europeană. Amintesc ca autorităţile judiciare române trebuie să pună în aplicare imediată mandatele de arestare europeană. Pentru că dacă unii se vor implica serios în anchetarea unei persoane, în deschiderea unui dosar penal şi după o săptămâna va fi pus în libertate, pentru că, paradoxal, eu ştiu nu s-a pus o virgulă. Da, în multe cazuri s-au dat astfel de mandate, dar este foarte important să vezi ce reacţii sunt faţă de rapiditatea unor astfel de situaţii. Rapiditatea cu care dai soluţii şi mă refer la poliţişti, procurori, la toţi cei care intră în contact cu reţelele de crimă organizată şi corupţie. Deci nu mai trăim izolaţi în România, adică nu ne mai rezumăm doar la codurile de procedură penală din România, pentru orice faptă care se întâmplă în Uniunea Europeană, autorităţile române vor fi implicate şi trebuie să dea, repet, un răspuns foarte rapid.

Franco Frattini, ministrul italian de Externe:
„Sfârşitul misiunii din Libia – termen de o lună”

Franco Frattini, prezent la Palermo a discutat cu jurnaliştii acreditaţi la acest eveniment despre sfârşitul misiunii militare din Libia. „Există ipoteze care vorbesc de 3-4 săptămâni. Cu toţii ne dorim ca misiunea din Libia să se încheie cât mai curând posibil. Misiunea se va încheia acolo, dar problema este că nu acum este sfârşitul. În orice caz, armata trebuie să-şi intensifice presiunea asupra regimului lui Gaddafi pentru a porni iniţiativa politică….” a precizat Franco Frattini.
Sursa: www.cvlpress.ro