În anul 2011 sunt cartiere craiovene în care, de îndată ce intri, îţi pui întrebarea dacă ai ieşit din timp şi te afli într-o aşezare de Ev Mediu. Aici, cetăţeni ai Craiovei, plătitori de taxe şi impozite, beau apă cu nitriti din fântâni, curţile le sunt inundate la fiecare ploaie, iar maşinile li se rup în două pe drumurile pline de gropi. Capitala Olteniei se întinde, aşadar, dincolo de centrul reinventat acum de autorităţile locale. Aşa a descoperit-o preşedintele PSD Craiova, care, de câteva luni, a demarat o campanie a dialogului cu cetăţeanul obişnuit din cartierele periferice, acolo unde oamenii cer încontinuu ajutorul, dar nimeni nu pare să-i asculte. Campania l-a adus, împreună cu consilierii municipali social-democraţi, în aceste locuri, desprinse parcă dintr-un trecut îndepărtat. Cu hârtiile în faţă, având notată fiecare problemă semnalată de oameni, Mihai Fifor ne-a vorbit despre “Craiova reală” şi despre finalitatea acestei campanii care pune în lumină părţile ignorate de actuali edili ai Craiovei.
- Aţi demarat campania “Craiova reală” de câteva luni. Unde aţi ajuns pentru a sta de vorbă cu oamenii?
- În ultimele săptămâni, am continuat să culegem informaţii de la cetăţenii Craiovei. Stând de vorbă direct cu ei am reuşit să punctăm câteva axe mari în ceea ce priveşte greutăţile pe care aceştia le reclamă. Probleme extrem de serioase, ignorate cu bună ştiinţă de municipalitate, aş zice, le au cartierele periferice – şi mă gândesc la Rovine 2 sau Troaca. Acolo, în jur de 900 de oameni consumă apă din propriile fântâni, apă cu conţinut ridicat de nitriţi. Noi am semnalat acest lucru şi s-a făcut chiar un studiu de fezabilitate pentru aducţie de apă şi canal în zonă. Anul acesta, când s-a discutat bugetul, primul amendament introdus de consilierii PSD a făcut referire la cartierul Troaca. Din păcate, municipalitatea s-a gândit să nu ia în calcul propunerile noastre. Ignorate cu desăvârşire, cartierele periferice fac totuşi parte din municipiul Craiova.
- Deci sunt craioveni care pot spune că locuiesc la sat…
- De multe ori, cetăţenii cu care stăm de vorbă ne întreabă: “Cum e posibil ca în comune depărtate, sate din Dolj, să se fi rezolvată problema aducţiunii de apă, a canalizării, a străzilor, iar la Primăria Craiova aceste proiecte să treneze de atâţia ani, iar noi să continuăm să trăim în aceste condiţii?”. Aceste diferenţe dovedesc felul în care aleg să se gospodărească primarii din comunele doljene, respectiv felul în care Consiliul Judeţean Dolj îi sprijină în demersurile lor şi se implică în dezvoltarea comunelor şi modul în care actualii edili ai Craiovei înţeleg să se conducă şi să-şi onoreze promisiunile faţă de cetăţeni. Degeaba discutăm de pasaj suprateran, de proiecte mari pe care municipalitatea le va atrage, dacă ignorăm cartierele mărginaşe. Discutăm de Troaca pentru că aceasta este problema cea mai stringentă, însă ne sună oameni de la Cernele, o zonă în care nu a ajuns încă apa, canalizarea, o zonă în care să te ferească Dumnezeu să intri cu maşina când plouă, pentru că nu mai ai nici o şansă să ieşi. Probleme sunt şi în Bariera Vâlcii, pe Cantonului, pe Afinelor, aceleaşi lipsuri semnalate de oamenii sătui să fie uitaţi, lăsaţi deoparte, ca şi cum nu ar fi parte a Craiovei.
15 februarie 2011, Cartierul Hanul Roşu, “Craiova reală”
- Vă sună, aşadar, cetăţeni cu tot felul de probleme. Chiar săptămâna trecută la un post local de televiziune aţi fost solicitat în mai multe situaţii. Cum aţi răspuns solicitărilor oamenilor?
- Am fost pe strada „Pui de lei”, acolo unde ne-a fost reclamat, chiar în timpul unei emisii TV, un depozit de gunoi menajer pe care nimeni nu-l ridica. Am mers însoţit de consilierul PSD Radu Marin Traian, am stat de vorbă cu vecinii şi am apelat la colegii de la Salubritate, care au răspuns cât se poate de prompt, pentru ca în zilele următoare situaţia aceasta să fie rezolvată. Iată încă o zonă cu cetăţeni ce plătesc taxe şi impozite, dar nu beneficiază de servicii decente, ca şi ceilalţi craioveni. Dar m-aş duce mai departe, către Cartierul Veteranilor, o zonă de asemenea scăpată din vedere. Dacă te duci aici să cauţi străzi precum „Artileriei” sau „Aviaţiei”, o să fii surprins să vezi că nu le găseşti. Discutăm despre dezvoltarea unor zone imobiliare ale Craiovei, unde dăm autorizaţie de construcţie, dar nu ne gândim că obligaţia unei administraţii moderne şi civilizate este să extindă reţeaua de utilităţi către cetăţeni. Dacă e să tragem linie şi să concluzionăm, cartierele mărginaşe ale Craiovei continuă să fie undeva în Evul Mediu şi nu în 2011, aşa cum şi-ar dori locuitorii, care până la urmă se pare că sunt buni numai în an electoral, când trebuie să-şi dea votul edililor.
- Care este finalitatea palpabilă a proiectului? Vrem să credem că nu este doar un exerciţiu de imagine…
- Nu facem exerciţii de imagine. Proiectul “Craiova reală” este apanajul central al omului politic care se pregăteşte pentru Primăria Craiova, dar şi al consilierilor locali PSD. Dialogul cu cetăţeanul este singura modalitate de a lua pulsul oraşului şi de a indica adevărata stare a municipiului. Altminteri, putem vorbi oricât în conferinţe de presă, cât de frumos se dezvoltă oraşul, însă cei care sunt cei mai avizaţi să vorbească despre starea reală a lucrurilor sunt cetăţenii. Asta face PSD, continuă să stea în direct cu ei. Craiovenii trebuie să ştie că toate datele pe care le culegem prin această campanie vor constitui un portofoliu de viitoare proiecte. În momentul în care vom prelua Primăria Craiovei – şi n-am nici un dubiu că PSD, respectiv USL, o va face şi va avea majoritate în Consiliul Local –, vom pleca din capul locului cu o listă de probleme şi priorităţi. Până una, alta, chiar dacă nu suntem la putere, noi transformăm solicitările oamenilor în interpelări şi propuneri de proiecte pe care cei nouă consilieri municipali PSD le susţin în şedinţele CLM. De acest lucru se pot edifica singuri, pentru că şedinţele sunt publice.
- Care este poziţia majorităţii la interpelările şi proiectele inspirate de problemele oamenilor?
- Reacţia puterii este vizibilă. Dacă nu există un vag interes pentru cei aflaţi la putere – şi când spun interes ştiu la ce mă refer –, atunci problemele respective nu se mişcă, nici măcar nu sunt luate în calcul. Dincolo de asta, am constat că cei care conduc Primăria Craiova la ora actuală s-au obişnuit cu astfel de practici de tergiversare a proiectelor până la răspunsul final care e tot unul negativ: “Nu se poate”, “Nu avem”, “Avem alte proiecte”. Noi, cei din Partidul Social Democrat, credem că nu se poate continua în felul acesta.
10 februarie 2011, Alea III Toamnei, Cartierul Bariera Vâlcii, “Craiova reală”
- Municipalitatea are totuşi planuri mari de dezvoltare urbană, cum e, de pildă, pasajul suprateran. Credeţi că acestea nu sunt o prioritate?
- Suntem de acord şi sprijinim proiectele mari de dezvoltare ale Craiovei. Nu putem face altfel, pentru că suntem cetăţeni ai oraşului şi ştim cât de importante sunt marile investiţii, însă nici aceste realităţi despre care vorbim nu pot fi ignorate. De altfel, în următoarea şedinţă de Consiliu Local, vom solicita o informare scrisă privind stadiul realizării investiţiilor din primul semestru al anului la Primăria Craiova, pentru că vrem să vedem cum stau lucrurile. Vom cere o informare privind graficul desfăşurării lucrărilor la pasajul suprateran, stadiul lucrărilor, care, în opinia noastră, trenează.
- Spuneţi-ne o problemă cu care se confruntă toţi cetăţenii Craiovei, indiferent de cartierul în care locuiesc.
- Vă spun mai multe. Una dintre ele e legată de lipsa locurilor de muncă, faţă de care nu văd un minim de interes, nici o iniţiativă din partea autorităţilor locale. De exemplu, Consiliul Judeţean Dolj caută să materializeze proiectul Spitalului de Urgenţă şi Traumatologie în parteneriat public-privat, proiect care va crea sute de locuri de muncă. Asta ar trebui să urmărească şi municipalitatea. De asemenea, datoriile la întreţinere ale cetăţenilor, care se transformă în datorii ale Regiei de Termoficare la furnizori, formând un cerc vicios. Am mai cerut o informare cu privire la situaţia economică de la Regie şi stadiul pregătirilor pentru sezonul rece 2011-2012. După informaţiile pe care le avem, din cauza datoriilor mari, CET-ul este în situaţia în care nu mai poate asigura aprovizionarea cu energie termică la iarnă, în contextul în care se pregăteşte eliminarea subvenţiei la încălzire, un lucru ce-i va pune într-o situaţie disperată pe mulţi craioveni. Vom solicita un control la asociaţii pentru a vedea dacă există fraudă şi vom încerca să facem viabilă soluţia venită tot de la cetăţeni, aceea de a încheia contracte individuale cu Regia de Termoficare.
Sursa: cvlpress.ro
Raspunde cu citat
Mesaj iniţiat de Nykolas
umor oltenesc 
