Trecute arhive...autor Mihai LEONTE
TRECUTE ARHIVE
Părul de culoarea crinului alb,
În suflet ca muguri, viguros,
Dorinţe în inimă încă îţi ard,
Iar mersul îl vrei impetuos.
Din ale timpului trecute arhive,
Aduni rătăcită vreo scrisoare,
Amintirile renasc, desigur tardive,
Constituind ale vieţii sfinte altare.
Nu am folosit ca armă cuvântul,
Doar ca prieten m-a însoţit,
Căci mi L-a dăruit Prea Sfântul,
Să-l transform în Infinit.
Prin codrii seculari...autor Mihai LEONTE
PRIN CODRII SECULARI
Mă pierd prin codrii seculari,
Ca gândurile să le împânzesc,
Mă alătur altor solitari,
Cum aş putea să mă opresc?
Cu toate că merg înspre tăcere,
Aş vrea să întrevăd infinitul,
Am o deosebită plăcere,
Să îndepărtez sfârşitul.
Îmi înfăşor un brâu de stele,
Preluate din Pajiştea Albastră,
Te numeri şi tu printre ele,
Frumoasă muşcată în fereastră.