Skimming-ul, modul prin care se pot afla informaţii despre un card şi codul PIN, există de ani de zile, dar majoritatea operaţiunilor desfăşurate în aceast fel nu erau de amploare. În prezent, cei care au astfel de ocupaţii au trecut la ţinte mai mari. Deşi până acum erau luate în vizor bancomatele independente (cele plasate în zonele cu magazine, care nu aparţin unei bănci şi percep o taxă pentru trazacţii) sau POS-urile din magazine, în ultimele luni aparatele băncilor sunt atacate tot mai des.
În ultimele şase luni, peste 80% din atacuri au avut loc la bancomatele băncilor, potrivit unui furnizor de software de protecţie.
In Europa, unde problema este mult mai mare decât în SUA, atacurile prin skimming au crescut cu 24% în primele şase luni din 2010, cele 5.743 de atacuri constituind cel mai mare număr înregistrat în şase luni din 2004, de când a început monitorizarea. Totuşi, pierderile cauzate de skimming au scăzut cu 8%, la 144 milioane de euro.
Nu doar bancomatele sau POS-urile pot fi ţinta infractorilor. Lanţul de magazine Aldi a anunţat că în perioada 1 iulie-31 august, terminalele de plăţi ale magazinelor sale din 11 state americane erau la mâna infractorilor, scanând numere de carduri, nume şi coduri PIN.

Fraudele cu carduri cu explodat în ultimii 5 ani
Avivah Litan, analist la firma de cercetare Gartner, estimează că frauda cu carduri şi POS-uri a crescut cu 400% în ultimii 5 ani. Una dintre tehnicile folosite infractori este "atacul-fulger": o grupare a creat mii de carduri false, iar apoi membrii săi au mers în diferite oraşe de unde au scos din mai multe conturi câte o sumă destul de mică încât să nu fie detectaţi de software-ul de protecţie. În final, s-au adunat zeci de mii de dolari.

Cum arată un echipament de skimming
Echipamentul de skimming era destul de rudimentar până de curând: un dispozitiv care se ataşa cu bandă adezivă sau spumă cititoarelor de carduri din bancomate şi camere de dimensiuni foarte mici care să capteze momentul introducerii codului PIN.
Noile echipamente includ dipozitive minuscule, care încap în cititorul de carduri, camere minuscule sau obiecte care imită aproape perfect cititorul de carduri sau tastatura bacomatului, aşezate peste cele ale băncilor.

Tehnologia Bluetooth permite falsului cititor de carduri şi tastaturii să comunice. Totodată, descărcarea datelor furate se face mai rapid şi mai uşor.
Astfel, utilizatorii nu-şi pot da seama dacă bacomatul a fost sau nu aranjat. O practică obişnuită a infractorilor este să instaleze dispozitivele sâmbătă dimineaţa şi să le extragă duminică seara. Datele furate sunt trasmite în alte ţări în câteva ore.

Tehnologii în ajutorul clienţilor
Clienţii băncilor nu mai sunt fără apărare în faţa hoţilor de informaţii. Au fost dezvoltate tehnologii care protejează datele de skimming. Una dintre modalităţi este noul card "chip-and-PIN". Acestea au cipuri care oferă o protecţie suplimentară. Mai multe ţări europene le-au adoptat, la fel şi Canada. În SUA nu prea s-au răspândit, din cauza costurilor prea mari de înlocuire a cardurilor, a POS-urilor şi a bacomatelor.
Cardurile chip-and-PIN nu asigură o protecţie 100%. Din acest motiv, experţii în securitate spun că SUA ar putea trece peste această tehnologie, preferând să folosească telefoanele mobile pentru a confirma sau a face plăţi.

Sfaturi pentru protecţia cardului:

- cea mai simplă cale este acoperirea cu mâna a degetelor când introduci codul

- folosirea unui ATM interior, mai puţin expus la atacuri

- foloseşte PIN-ul cât mai rar la retaileri

- dacă nu ai timp să-ţi verifici contul regulat, aranjează o altă formă de control, cum ar fi extrasul de cont pe e-mail. Majoritatea băncilor îi despăgubesc pe clienţii care au pierdut bani, însă doar dacă furtul este raportat rapid

- numărul de contact al băncii trebuie introdus în telefonul mobil, pentru a putea lua legătura rapid cu ei, în caz de nevoie

- fii uşor de găsit de bancă. Dacă există suspiciunea unei fraude, trebuie să poţi fi uşor de contactat de bancă. Lasă-ţi numărul de telefon şi o adresă de e-mail