Vreau sa va prezint noul meu volum de poezii; Mirajele albastre 2008
Mihai LEONTE
Motto:
,,Prin dragoste şi credinţă, poţi realiza multe lucruri”.
BIBLIA, din Proverbele Împăratului SOLOMON
MIRAJELE ALBASTRE
Poezii şi alte scrieri
dedic aceste creaţii soţiei mele ANA, familiei mele,
cititorilor, celor care mă iubesc şi preţuiesc
EU, Mihai LEONTE,
MULŢUMESC CELOR CARE M-AU SPRIJINIT ÎN EDITAREA ACESTUI VOLUM PENTRU GENEROZITATE
DISTINSUL MEU CITITOR,
Când vei răsfoi paginile acestui volum, vei păşi în sufletul şi viaţa mea. Sigur nu vei găsi totul despre mine, nu pentru faptul că nu am dorit să vă dau totul, ci pentru că nu am reuşit să scriu totul aşa cum aş fi vrut. Prin asta înţelegându-se că nu mi-am găsit cele mai potrivite cuvinte, prin care să redau simţirile mele sufleteşti. Am scris doar ce am văzut, şi nu vreau să scriu ficţiuni.
Încă nu am ajuns la finalul sacului, pot să fiu mulţumit cât de cât.
Mihai LEONTE nu este un scriitor, el este acel om care dealungul vieţii a trăit intens, uneori la cote maxime. Poate nu mi-am îndeplinit toate visurile mele. Important pentru mine a fost să învăţ o meserie, şi daca această meserie a fost cea de miner, nu am regretat că am învăţat-o şi am practicat-o. Am trecut prin treptele meseriei, de la ucenic la maistru principal minier.
Am început să scriu din anii şcolii profesionale, şi poate cu mult înainte, dar cel care mi-a arătat tainele scrisului a fost profesorul Pavel RANGA, responsabilul Cenaclului literar Pavel DAN din Turda. Mi-am adunat scrierile dispersate pe multe caiete şi foi volante, numai când am ajuns la Moldova Nouă. Cu toate că am scris la diverse reviste şi ziare, însă când mi se citea biografia şi meseria, mi se dădeau răspunsuri evazive. În anii de după revoluţie, l-am cunoscut pe ziaristul Constantin ŢIGĂNELE, care citindu-mi scrierile, m-a convins că merită să fie făcute cunoscute. Pot spune că al doilea om care m-a scos din umbră a fost Marian COCEAN, patronul unei tipografii pentru imprimate, care fără să-mi solicite vreun ban, mi-a tipărit prima plachetă de poezii; ALB-NEGRU, în anul 1999.
Motto-ul meu este;
,,Voi fi fericit când cineva îmi va recita doar un singur vers''.
Poezia fiind o infinitate de ipoteze, axiomele sunt interzise!
Sunt fericit totuşi că poezii de ale mele sunt citate de persoane diverse, pe care le iau drept un motto personal. Acest lucru este mult mai valoros decât orice alt premiu.