Carti domne' carti!

tocmai am terminat de citit iubirea fata de aproapele de pascal bruckner
i am....shocked scarbita....si tulburata
merita citita cartea asta

Am terminat de citit Cold mountain de Charles Frazier!!! e o mare diferenta in a citi cartea si a vedea filmul ala jalnic cu Nicole Kidman.O recomand ...

Mesaj iniţiat de Che Guevara

Ma tot plictisesc astia cu Codul lui DaVinci merita citia sau dau banii degeaba pe ea?

Citeste-o, pentru a te putea pronunta asupra ei intr-o discutie.Dar, in nici un caz, sa nu dai banii pe ea.Este o carte care nu isi merita cei aproape 400 000 lei, sau mai este si varianta cu desene de costa vreo 800 000.Mai bine cauti la un anticariat Umberto Eco - Pendulul lui Foucault ( chiar daca este muuuult mai dificil de citit decit Codul lui DaVinci).

Mi-a placut "Razboi si pace". Dar e destul de plictisitoare, asa ca o recomand decat celor care au multa rabdare.

Liviu Rebreanu - Adam Si Eva (super cartea)
Voltaire - Candide (cartea asta ar trebui sa o citeasca toti romanii)

Viata, patimile si cantecele lui L. Cohen- slabuta carte... dar interesanta... pe alocuri.

Sinuciderea fecioarelor- jeffrey eugenides. Mi-a placut mult- atomosfera foarte bine redata, o anumita profunzime a personajelor... un subiect interesant... si cu toate astea o carte lejera. A fost perfecta pe perioada sesiunii.

in seara asta cred ca termin Misterioasa flacara a reginei Loana(cel putin sper).NU stiu de ce dar citesc numai noapte si de cele mai multe ori adorm cu cartea in fata.O carte care mi-a placut destul de mult a fost Femeia nisipurilor Kobo Abe

Mesaj iniţiat de Aetana

in seara asta cred ca termin Misterioasa flacara a reginei Loana(cel putin sper).

si cum e? e una dintre urmatoarele mele tinte. mai am vreo saptamana din "La capatul lumii si in tara aspra a minunilor" de murakami.

^e misto dar foarte mare,nu ar fi asta o problema dar la un moment dat(pe la mijloc) parca stagneaza,fiindu-ti destul de greu sa inaintezi.Ca si subiect si exprimare e o adevarata surpriza(placuta).Mai are si tot felul de poze care iti dau impresia ca personajul a trait cu adevarat si a facut lucrurile respective.Nu stiu in ce masura sunt buna de critic dar mi-a placut

Ce carti nu citesc scriitorii si criticii literari romani

Mereu cu ochii pe carti, scriitorii si criticii literari stiu sa faca slalom printre
titluri. In grila lor de lectura, primii la categoria «respinsi« se claseaza Dan Brown si Coelho. Cititori cu antrenament, Radu Cosasu, Florin Iaru, Dan C. Mihailescu si Carmen Musat isi motiveaza fiecare inapetenta pentru textele acestor autori, cit si pentru genul SF, politist sau cartile practice.

«Coelho ma plictiseste«

Radu Cosasu marturiseste: «Repede, poate prea repede vorbind, nu ma reped la ceea ce-i succes notoriu de librarie («Codul lui Da Vinci« azi, Sandra Brown ieri). Evit Coelho (inca de la «Alchimistul« incoace) si genul asta de literatura zisa parabolica, supta din deget si stoarsa din biblioteci«.

Nu e singurul care-l asociaza pe autorul «Codului« cu cealalta Brown. Cu observatia ca «pare un nume predestinat«, poetul Florin Iaru subscrie: «Nu citesc Dan Brown - pentru mine o Sandra Brown la alt nivel. Nici pe «mama» lui Harry Potter nu o citesc. Coelho ma plictiseste, dupa o carte n-a mai avut nimic de spus. Desi are talent, a ales banii - dar nu banii mei«.

Cartarescu si coafezele

Romancierul Gheorghe Craciun il trece pe Coelho la «autori mediocri«, alaturi de Anatole France, Eco si Rushdie. «Nu citesc carti proaste ce par a fi scrise bine«, spune el. Nici Liviu Antonesei nu se lasa impresionat de succesele bubuitoare: «E clar ca nu pot citi asa-zisele «carti roz», de la Sandra Brown si Danielle Steele, care faceau furori la coafeze in anii ‘90, pina la Coehlo, in voga acum. Sau «De ce iubim femeile», de Mircea Cartarescu, care a pus in fund nu doar acefalul public aborigen, ci si pe unii critici literari ai momentului, precum si o multime de jurii. Normal, n-am nimic cu coafezele, nici nu-l condamn pe Cartarescu, pentru ca a avut inteligenta cinica sa-si rida de prosti. Ba chiar sa faca si bani pe seama prostiei lor!«.

Vor sa ne faca destepti

Cu precizarea ca se fereste de Brown si Coelho, Florin Iaru amendeaza doua categorii de carti: «Nu citesc cartile a caror publicitate iese pe peretii orasului. Cum vad o carte cu reclama mare in statiile de autobuz, o evit. Daca gresesc, poate peste zece ani imi voi da seama. Nu citesc cartile «cu pretentii», care vor sa ma faca mai bun, mai destept, care vor sa dezvaluie «marile secrete» ale istoriei. Cind nu cunosc autorul, daca nu-mi plac primele 10-20 de pagini, abandonez lectura«. Gheorghe Craciun numeste si el citeva categorii de texte pe care nu le frecventeaza: «Nu citesc literatura SF, carti de povesti, epopei (cu exceptia lui Homer), romane in versuri, piese de teatru, istorii literare, monografii, carti politiste, carti de bucate, tratate de orice natura, poezie postmoderna versificata, benzi desenate, culegeri de jurnalistica. Nu pot citi carti murdare, rufoase, mototolite sau cu litera stearsa si copertele scamosate«.

Literatura SF are putini fani

Inainte sa deconspire ce fel de carti nu citeste, poeta Iolanda Malamen ne avertizeaza: «Nu am fost niciodata un cititor sistematic, in sensul unei rigori de la care sa nu ma abat in ruptul capului, dar nici haotic, accidental sau superficial. Multe dintre lecturile mele de acum sint recitiri, reveniri la autori care m-au marcat cindva. Precauta, nu-i citesc pe Dan Brown, pe Sandra Brown (a se remarca aceasta coincidenta de nume!), pe Paulo Coelho, carti despre politica actuala, biografii romantate, carti cu continut ezoteric, cele science–fiction, cele despre OZN-uri, beletristica africana«.

Literatura SF pare sa aiba putini fani printre scriitorii romani. Radu Cosasu o evita, la fel si proaspatul debutat de Polirom Catalin Lazurca: «Nu citesc romane SF, fiindca, citind vreo duzina, n-am intilnit in ele nimic care sa nu-mi poata fi povestit de un prieten«.

«Nu ma excita Sade si Apollinaire«

Prin miinile lui Lazurca, fost librar, au trecut o gramada de carti care i-au format preferintele: «Nu citesc «volumele-culegere-de-articole». Nu citesc volumele hardcore ale literaturii culte – Sade, Apollinaire, Miller, Millet, fiindca nu ma excita, ba chiar ma plictisesc. Nu citesc antologiile de poezie romaneasca, fiindca sint surprinzator de previzibile. Nu citesc «revistele de literatura», fiindca nu prea contin asa ceva: administratorii literaturii publica mai mult decit creatorii«.

«Nu suport cartile la moda«

Alt autor din promotia noua, Filip Florian, tine cont de recomandarile prietenilor: «Marturisesc ca n-am nici destul timp, nici destula energie sa fac experiente de lectura. De obicei, citesc autori pe care-i pretuiesc sau carti recomandate de prieteni pentru ale caror gusturi literare bag mina in foc. Nu suport cartile la moda si, de exemplu, n-as citi Dan Brown sau Coelho nici picat cu ceara. Mi se intimpla insa si rateuri in materie de lectura, ultimele fiind Javier Marias, «Miine in batalie sa te gindesti la mine», si Amelie Nothomb, «Uimire si cutremur». Chiar am fost uluit de atita mediocritate cu pene«.

Inainte de apocalipsa

Scriitorul George Balaita se simte in literatura romana la fel ca in lumea noastra cea de toate zilele: «In lumea romaneasca de azi, exista multa saracie, dar se traieste intens, ca inainte de apocalipsa. Tot asa si in literatura. Aici, fiecare pe contul lui. E destul loc si pentru genii, si pentru timpiti«. Astfel, el gaseste printre autorii tineri unii care-l enerveaza la fel de tare pe cit ii plac altii: «Imi pare rau, de pilda, ca a disparut din peisajul literar autohton Iolan Benedek. Ea a tiparit, prin 1996, un roman excelent. Imi place, dar nu pina la capat, alt roman cu titlul inutil agresiv, «Bagau». Nu imi place des-pomenita Baietica. Foarte serios, un tinar de la Iasi, Lucian Dan Teodorovici. Unul dintre cei mai buni de astazi, dar si de miine, Petre Cimpoiesu. Ferm si stabil in critica, Daniel Cristea-Enache. Dar un autor care isi numeste romanul «Pizdet» nu are, ca sa folosesc cit de cit felul lui de a spune, destule ***** pentru proza, nici macar doua!«. Dintre autorii virstnici, lui Balaita nu-i plac «babele care mimeaza excesiv orgasmul, nici mosnegii care danseaza polka pe ritm de blues«.

Functia ii obliga pe critici

Scriitorii au aversiunile lor si fata de critica literara autohtona. Astfel, Gheorghe Craciun afirma ca nu citeste «carti de critica semnate de Alex. Stefanescu, Tudorel Urian, Daniel Cristea-Enache si Marin Mincu«. In ceea ce-i priveste pe critici, desi ar prefera sa evite anumiti autori, ii citeste din obligatie profesionala. Pe Cornel Ungureanu il obliga si functia: «Cum sint in juriul premiilor Uniunii Scriitorilor, citesc (si) in virtutea calitatii mele de membru al juriului. Nu ar deveni total compromitator un raspuns de felul urmator: «Nu citesc cartile lui Alex. Stefanescu»? Sau de felul: «Nu citesc cartile despre care scriu G. Dimisianu, Dan C. Mihailescu, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, fiindca am incredere in verdictele lor»? Cum sa dau astfel de raspunsuri?«.

Plictisit de literatura «cool«

Criticul Paul Cernat recunoaste: «Pe fostii autori canonici dinainte de ’89, ca Buzura sau Ivasiuc, ii citesc doar din obligatie. In principiu, nu evit un autor, cu atit mai putin din motive tinind de idiosincrazii sau antipatii personale. In schimb, sint carti si autori pe care nu le/ii citesc decit din motive profesionale si altii pe care ii citesc de placere. Exista si cazuri fericite, destul de rare, in care obligatia de serviciu si placerea spontana a lecturii coincid. Autorii care ma indispun/irita nu numai ca nu ma determina sa-i evit, ci chiar ma stimuleaza sa-i citesc. Prefer sa-i citesc pe ei decit pe altii care ma plictisesc. O mare parte a literaturii contemporane romanesti, mai ales literatura «cool», care incearca sa socheze cu orice pret, ma plictiseste prin banalizare‘‘.

Din orgoliu sau din prudenta

Marile lovituri de piata intra si pe lista refuzata de critici. Dan C. Mihailescu isi motiveaza optiunile: «Nu citesc ani de-a rindul cartile de succes nebun ale zilei. De pilda, pina acum nu am citit nici un Coelho, nici un Dan Brown. O fi din orgoliu? Din simpla prudenta? Mania lui «pisser contre le vent»? Nu stiu. Fapt e ca, la vremea lor, n-am citit, vreo doi-trei ani dupa ce se tradusesera, nici «Shogun», nici «Numele trandafirului» sau «Conversatie la Catedrala»«. Omul cu cartea de la PRO TV recunoaste ca evita si alte genuri de carti: «Nu am mai citit, din facultate, teorie literara. N-am organ si nervi pentru ea. Nici pentru ocultism, paranormale, astrologie. Nimic tehnico-stiintific. Nici un SF, n-am suportat niciodata genul. In fine, e ciudat, dar nu ma prea atrag nici scrierile de calatorie, exotismul, literatura descoperirilor, evadarile in geografii paradisiace. Incolo, slava Domnului«.

Fara romane senzationale

Despre des-pomenitii Brown si Coelho vorbeste si criticul Carmen Musat: «Nu citesc, de regula, cartile «la moda», bestseller-urile gen «Codul lui Da Vinci» sau cele semnate de Paulo Coelho, romanele senzationale si cele lacrimogene si nici biografiile sau memoriile vedetelor. In general, nu-mi plac cartile explicite, redundante, cele care iti ofera, pe tava, raspunsurile. Acesta este, de altfel, motivul pentru care, dupa ce am citit «Alchimistul» si dupa ce am incercat (fara succes) sa duc la capat «Zahir», am renuntat definitiv sa mai citesc Coelho. Timpul e prea scurt ca sa-mi pierd vremea cu carti si autori «de consum». Tot din categoria cartilor de necitit, din punctul meu de vedere, fac parte si titlurile din colectia «Practic», ghidurile de tot felul care iti vind iluzii – cum sa fii fericit, cum sa-ti gasesti partenerul ideal, cum sa devii bogat«.

Obiceiurile de lectura se schimba

Criticul Cornel Ungureanu recunoaste ca si-a mai pierdut din rabdare: «In vremurile un pic mai de demult, citeam toate aparitiile noi: chiar politiste, aventuri, Coelho et comp. Ca sa nu mai vorbesc despre cele europocentriste. Citeam despre Mitteleuropa periferiilor si visam geografii literare in care sa cuprind «totul». Acum citesc doar ce imi trimit prietenii mitteleuropeni si prietenii potentiali din edituri«. Cartile politiste nu-l prind nici pe Costi Rogozanu: «Ma refer la genul pur, nu la genuri hibride (si Paul Auster scrie in stilul acesta de multe ori, dar e unul dintre preferatii mei). Nu ma intereseaza cine e criminalul. Glumesc, bineinteles, dar am o aversiune pentru un astfel de fir epic. Poate imi revin, am avut aceeasi atitudine si fata de science-fiction pina am dat de Philip K. Dick.«

Frica de SF si cartile de tranzitie

Nici Tudorel Urian nu gusta genul SF: «In copilarie, toti colegii mei erau innebuniti dupa acest tip de literatura. De rusine, am luat si eu o carte si m-am caznit sa o duc pina la capat. Pe pagini intregi erau descrise cu lux de amanunte utilaje de tot felul. Vocatia mea pentru parametri tehnici fiind nula, pot spune ca nu am inteles nimic. Poate nu nimerisem cartea potrivita, dar «frica» a ramas«. Radu Calin Cristea a renuntat si el la gen: «Nu mai citesc literatura SF. Promit s-o fac dupa prima bere cu un martian«. In rest, el refuza cam aceleasi carti ca si colegii sai intr-ale criticii: «Fug ca dracul de tamiie de puzderia de carti produse de tranzitie. Mi-e sila de Sandra Brown, Feng Shui si Pavel Corut. Nu citesc carti politiste pentru ca cercul acestui gen s-a inchis dupa Agatha Christie. Am oroare de cartile naturiste, pline de ierburi si buruieni virite sub nas. Nu vreau sa mai aud de Coelho. Am renuntat la lecturile despre Ceausescu, pentru ca au inceput sa-mi dea senzatia gretoasa ca sint complicele unor deshumari«. •

Cosasu s-a saturat de literatura de exil

Radu Cosasu s-a saturat si de literatura de exil: «Dupa Soljenitin si Kertesz, cu tot respectul, nu mai «mor» dupa enorma melodrama a literaturii din exil sau lagar«. El include si alte categorii in top minus: «Nu-mi place nimic din ceea ce sta prins sub semnul inocentei fara de intrebari devastatoare. Refuz eseurile de tip «Sfirsitul inocentei» sau «Intelectualii», maniheiste si sumare in anticomunismul lor, desi au innebunit o intreaga intelighentie bucuresteana«. In ceea ce priveste literatura autohtona, Cosasu spune: «Nu am putut duce pina la capat «Memoriile» lui D. Popescu, bombastice in nevinovatia lor megalomana. Dar, atentie - am prejudecati de gust si de stil, am snobismele si antipatiile mele de care nu ma feresc, nu-s nici eu inocent. Sint constient ca pot fi nedrept«.

«Nu cititi Paunescu sau Sararu, nu aveti nimic de pierdut!«

Pe criticul Tudorel Urian il complexeaza cartile lui Marius Tupan: «Desi omul imi este simpatic, de fiecare data m-am ratacit in lectura dupa vreo 20 de pagini. Imi dadeam seama ca mintea imi zburase aiurea si habar nu aveam ce citisem. Am reluat lectura, mi-am impus scolareste sa analizez fiecare pagina. Nici asa nu am reusit. In final, m-am recunoscut invins, cu un inconfortabil sentiment de rusine«. De citiva autori romani se fereste si Costi Rogozanu: «Exista o categorie de autori pe care acum ii evit sistematic (recitesc anumite texte doar din necesitati profesionale, in nici un caz din proprie initiativa), dupa ce i-am citit la fel de sistematic pentru scoala. Este vorba despre galeria «marilor romancieri« din perioada postbelica: Buzura, Neagu, D. R. Popescu, Eugen Barbu si ceilalti. Marin Preda este, evident, exceptia: poate fi citit oricind cu placere, asta daca evitam compromisurile (nu inseamna ca trebuie sa le uitam!). Sint atitia numai «buni de evitat», dar n-am spatiu. Nu cititi, de exemplu, Paunescu sau Sararu, nu aveti absolut nimic de pierdut!«.


Preluat din Cotidianul , nr. din 10 februarie 2005